Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis în judecată, în stare de libertate, un grup format din 16 cetățeni ai Federației Ruse. Aceștia sunt acuzați de uz de fals, complicitate la fals informatic și complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale. Grupul este suspectat că a utilizat în mod constant documente de cetățenie false pentru a obține acte de identitate românești.
Ancheta a relevat că, în perioada februarie-iulie 2024, inculpații au folosit certificate de cetățenie pretins eliberate de Consulatul General al Românei la Sankt Petersburg, de Ambasada României la Baku, de Ambasada României în Republica Moldova și de Consulatul General al Românei de la Chișinău. Aceste documente atestau în mod mincinos dobândirea cetățeniei române, fiind folosite pentru a obține transcrierea actelor de naștere în Registrul Național de Evidență a Persoanelor și atribuirea de coduri numerice personale.
Pe baza acestor date false, inculpații au obținut certificate de naștere eliberate de către Consiliul Local Sector 6. Ulterior, prin depunerea cererilor la SPCLEP Câmpulung Moldovenesc, însoțite de certificatele de cetățenie și de naștere menționate, aceștia au reușit să obțină cărți de identitate. Procesul de falsificare a continuat prin obținerea pașapoartelor simple electronice, care au fost emise de către Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte Suceava.
Procurorii au solicitat instanței anularea tuturor documentelor obținute prin această metodă, inclusiv a certificatelor de cetățenie falsificate, a mențiunilor din registrele de stare civilă și a actelor de naștere sau căsătorie. De asemenea, se urmează ca sumele de bani obținute de către inculpați în mod fictiv, contra unor plăți pentru aceste acte, să fie confiscate de către autorități. Rechizitoriul a fost trimis către Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.
Aceste acțiuni de control fac parte dintr-un context mai larg de verificări ale domiciliilor stabilite de cetățeni străini din spațiul ex-sovietic. În urma investigațiilor efectuate de poliție la imobilele unde aceștia și-au stabilit rezidența, Direcția Generală de Evidență a Persoanei a luat măsuri drastice. Autoritățile au procedat la anularea a 1.702 cărți de identitate, motivul fiind stabilirea fictivă a domiciliului în România.
Problematica utilizării unor domicilii false pentru obținerea drepturilor de cetățenie este o temă recurentă în gestionarea evidenței persoanelor. Autoritățile românești monitorizează constant cazurile în care cetățeni străini solicită schimbarea domiciliului din afara țării către România, aplicând măsuri de anulare a actelor atunci când verificările de teren confirmă lipsa realității a acestor rezidențe.