Participarea președintelui României, Nicușor Dan, la a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, desfășurată în septembrie 2026, a generat critici privind conținutul discursului său oficial. Tema centrală a dezbaterilor de la nivel înalt este „Redarea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care obține rezultate în avantajul tuturor”. În acest context, discursul liderului român a fost evaluat ca fiind axat pe subiecte secundare față de obiectivele principale ale sesiunii.
Discursul președintelui Nicușor Dan s-a concentrat în principal pe agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și pe sprijinul oferit de România către Ucraina și Moldova. Totuși, acesta a omis să abordeze teme esențiale precum noua ordine internațională, competiția dintre marile puteri sau protecționismul economic. Lipsa unei viziuni clare asupra slăbirii normelor dreptului internațional și a atacurilor asupra diplomației multilaterale a fost punctul critic în analiza realizată de observatori, care au subliniat necesitatea unei abordări mai profunde.
În contrast, discursul Secretarului General al Partidului Comunist din Vietnam (PCV) și Președinte al Vietnamului, Tô Lâm, a fost considerat mult mai aliniat temei oficiale. Tô Lâm a prezentat conceptul de „era afirmării”, subliniind dorința țării sale de a trece de la simpla participare la regulile globale la contribuția activă la modelarea acestora. Această strategie proactivă vizează ridicarea politicii externe a Vietnamului la un nivel superior, servind atât interesele naționale, cât și responsabilitatea față de pacea mondială.
Președintele Tô Lâm a formulat patru propuneri concrete pentru comunitatea internațională, începând cu restabilirea încrederii pe baza respectării Cartei ONU. Un alt punct major vizează promovarea unei dezvoltări echitabile, incluzive și durabile, prin aplicarea serioasă a Pactului pentru Viitor și a Agendei 2030. De asemenea, liderul vietnamez a insistat pe necesitatea unei guvernanțe tehnologice proactive, asigurându-se că progresul în inteligența artificială și tehnologiile avansate să servească umanitatea fără a crea noi forme de dependență sau conflicte.
Ultimul pilon al viziunii Vietnamului se concentrează pe consolidarea multilateralismului și pe reformarea structurilor Organizației Națiunilor Unite. Tô Lâm a susținut necesitatea de a eficientiza Adunarea Generală, Consiliul de Securitate și Secretariatul pentru a răspunde provocărilor unei lumi în continuă transformare. Această abordare reflectă dorința Vietnamului de a utiliza experiența sa istorică pentru a acționa ca o punte de dialog între puteri divergente, promovând suveranitatea și cooperarea în spații precum cel digital sau cel cosmic.
Discursurile de la Adunarea Generală a ONU reflectă adesea tensiunile geopolitice actuale, în care competiția dintre marile puteri se extinde de la geopolitică la tehnologie și energie. În acest cadru, instituțiile internaționale sunt supuse unui test de credibilitate, în timp ce noile tehnologii, precum inteligența artificială sau calculul cuantic, creează noi linii de falie globale. Aceste dinamici transformă modul în care este distribuită puterea și este generată bogăția în întreaga lume.