Tribunalul București a dispus condamnarea lui Dorel Raicu la o pedeapsă de trei ani și șapte luni de închisoare pentru trafic de droguri. Decizia a fost luată în urma a două acte materiale distincte, care au implicat vânzarea de cocaină și deținerea de cannabis în scop comercial. Inculpatul a declarat apel împotriva sentinței, iar dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 7 octombrie 2026.
Activitatea infracțională a fost pusă în lumină în urma unui denunț primit pe 14 aprilie 2025, prin care se susținea că un bărbat din București vindea cocaină la prețul de 350 de lei doza și cannabis cu 40 de lei doza. Ancheta poliției judiciare a confirmat aceste informații, demonstrând că vânzarea drogurilor era o activitate obișnuită prin care inculpatul obținea venituri. Interceptările au relevat discuții zilnice despre tranzacții, realizate prin intermediul aplicației WhatsApp.
Pentru a evita detectarea, Dorel Raicu utiliza un limbaj codat, folosind termenul de „oră” pentru a desemna o doză de droguri. Instanța a menționat în motivare că discuțiile conțineau întrebări precum „Ce vrei, o oră?” sau „Cât stai, o oră?”. În cadrul unei operațiuni de cumpărare autorizată, un colaborator a achiziționat trei ambalaje de substanță albă pentru suma de 1.100 de lei, ambalaje care au fost ulterior identificate ca fiind 1,44 grame de cocaină.
În urma percheziției efectuate pe 26 noiembrie 2025 la o locuință din Sectorul 2, anchetatorii au descoperit 19,07 grame de cannabis, două cântare electronice și un grinder. Analizele de laborator au confirmat prezența urmelor de THC și cocaină pe echipamentele găsite. Dorel Raicu a recunoscut acuzațiile în cadrul procedurii simplificate, fapt care a dus la reducerea limitei pedepsei cu o treime, însă instanța a respins cererea de aplicare a unei circumstanțe atenuante judiciare.
Pedeapsa finală de trei ani și șapte luni de închisoare a fost rezultatul contopirii condamnării pentru trafic cu cea de trei luni de închisoare, care a fost revocată. Tribunalul a dispus confiscarea drogurilor, a bunurilor folosite în comiterea infracțiunilor și a celor 1.100 de lei încasați. De asemenea, inculpatul a fost obligat să plătească suma de 6.000 de lei pentru cheltuieli judiciare, menținându-i în continuare starea de arest preventiv.
Procesele penale de acest tip sunt gestionate de instanțele judecătorești pe baza probatoriului oferit de autoritățile de cercetare, precum Poliția Judiciară sau DIICOT. În acest caz, probele au inclus interceptări audio-video, fotografii și rezultatele analizelor de laborator. Aceste elemente au fost esențiale pentru a corobora declarațiile inculpatului cu realitatea faptelor de trafic de droguri constatate de anchetatori.