Curtea de Apel Iași a pronunțat o hotărâre favorabilă fostului deținut Valentin Boantă, care a revendicat zece lucrări de artă realizate în timpul perioadei de încarcerare. Procesul, care a vizat Penitenciarul Vaslui, a pus în discuție proprietatea asupra unor tablouri create în condiții de detenție. Instanța de apel a decis ca aceste opere să fie restituite autorului, după ce acesta a contestat decizia anterioară a unei instanțe inferioare.
Disputa juridică a luat amploare după ce Valentin Boantă, care a fost încarcerat între anii 2012 și 2014 pentru activități legate de copierea datelor de pe cardurile bancare, a solicitat în august 2024 recuperarea celor zece tablouri. Acestea fac parte dintr-o colecție numită „Seria Păcatului”. Artistul a susținut că lucrările au fost realizate folosind materiale procurate prin propriile eforturi, precum lenjeria de pat casată pentru pânză și lemn recuperat din mobilierul penitenciarului pentru rame.
În proces, Valentin Boantă a argumentat că nu a semnat niciun contract prin care să transfere dreptul de proprietate asupra acestor opere către instituția de detenție. Deși a permis ca tablourile să fie expuse în galeria penitenciarului pentru a servi drept exemplu de creativitate în mediu restrictiv, el a cerut recuperarea lor după eliberare. În noiembrie 2025, Tribunalul Vaslui îi recunoase calitatea de autor, însă a respins cererea de restituire a obiectelor.
Decizia finală a fost luată de Curtea de Apel Iași la data de 1 iulie 2026, instanța schimbând în parte hotărârea precedentă. Judecătorii au admis cererea de restituire, obligând Penitenciarul Vaslui să îi returneze artistului cele zece lucrări din „Seria Păcatului”. Această decizie vine după ce prima instanță confirmase deja că autorul real al acestor creații plastice este chiar Valentin Boantă, deși nu dispunea de posesia materială a lor.
Cazul ridică întrebări despre modul în care instituțiile de detenție gestionează proprietatea asupra obiectelor create de deținuți. Realizarea unei opere într-un penitenciar nu conferă automat dreptul de proprietate instituției asupra acesteia, însă procesul evidențiază complexitatea legată de proveniența materialelor și acordurile existente. Activitățile creative sunt recunoscute de Administrația națională a Penitenciarelor ca o modalitate de utilizare constructivă a timpului de către persoanele încarcerate.
În cadrul sistemului penitenciar din România, activitățile de educație și reintegrare socială includ adesea cursuri de artă sau ateliere de creație. Aceste programe sunt menite să ofere deținuților posibilitatea de a învăța meserii sau de a se exprima prin artă, facilitând procesul de pregătire pentru revenirea în societate. Administrația națională a penitenciarelor supraveghează aceste activități pentru a asigura un mediu de dezvoltare personală în limitele reglementărilor legale.