Debitul fluviului Dunărea rămâne la un nivel extrem de scăzut, situându-se sub jumătate din media multianuală calculată pentru luna septembrie. Situația este monitorizată atent de autorități, deoarece prognozele emise de hidrologi indică o tendință de scădere a volumului de apă care va continua până la finalul lunii septembrie. Fenomenul nu este limitat doar la teritoriul românesc, afectând întreg segmentul de țări riverane pe care trece fluviul.
Conform datelor furnizate de oficialii Apele Române Jiu, debitul înregistrat la Baziaș este în prezent de 1.600 mc/s. Această valoare este cu aproximativ 58% mai mică decât media multianuală pentru această perioadă a anului, care este de 3.800 mc/s. Prognosticul pentru zilele următoare este și mai alarmant, estimând că debitul va scădea până la aproximativ 1.350 mc/s pe data de 30 septembrie, continuând declinul observat recent.
La nivelul Porților de Fier, situația debitelor este monitorizată prin măsurători specifice pentru fiecare stație. Debitul afluent prognozat la Baziaș pentru astăzi este de 1.550 mc/s, în timp ce măsurătorile de la ora 06:00 au indicat valori diferite pentru cele două puncte de control. Debitele defluente instantanee au fost de 905 mc/s la Porțile de Fier 1 și de 1.532 mc/s la Porțile de Fier 2, reflectând dinamica actuală a fluviului.
Scăderea nivelului de apă se resimte și în alte țări, precum Serbia sau Bulgaria, unde cifrele confirmă criza hidrologică. În Serbia, la Novi Sad s-a înregistrat un debit de aproximativ 1.100 mc/s, iar la Bezdan valoarea a fost de circa 860 mc/s. În Bulgaria, raportările de la diverse stații au indicat debite cuprinse între 1.400 și 1.570 mc/s, confirmând faptul că deficitul de apă este o problemă regională.
Reprezentanții Apele Române Jiu subliniază că un debit scăzut are consecințe directe asupra unor sectoare vitale precum navigația, transportul și ecosistemele naturale. De asemenea, situația pune presiune pe alimentarea cu apă și pe gestionarea resurselor de apă, motiv pentru care monitorizarea este permanentă. Deciziile privind gospodărirea resurselor sunt adaptate constant pentru a răspunde nevoilor din teren și pentru a gestiona impactul acestui deficit hidrologic.
Impactul acestui deficit de apă a fost deja resimțit în sectorul energetic, deoarece Centrala Cernavodă este oprită încă din perioada verii din cauza debitului scăzut al fluviului. Această măsură reflectă dependența infrastructurii critice de nivelul de apă disponibil pentru procesele de răcire și funcționare, evidențiind vulnerabilitatea sistemului în perioadele de secetă sau de debit redus al Dunării.