Cifrele privind numărul de delfini și marsuini eșuați pe litoralul românesc sunt puternic exagerate și nu corespund realității din teren, avertizează experții de la Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin OCEANIC CLUB. Aceștia combat statisticile alarmiste care indicau între 264 și 266 de cetacee eșuate până la jumătatea lunii septembrie. Discrepanța majoră apare între datele vehiculate de anumite medii neguvernamentale și realitatea biologică observată în bazinul Mării Negre.
Argumentul principal al cercetătorilor se bazează pe dinamica naturală a apelor din regiune. În Marea Neagră, Curentul Principal circulă în sens invers acelor de ceasornic, ceea ce înseamnă că orice mortalitate masivă în zona românească ar fi trebuit să fie vizibilă și pe coastele Bulgariei sau Turciei. Dacă un fenomen de „die-off” masiv ar fi avut loc în apele noastre, cadavrele ar fi inundat inevitabil plajele din Bulgaria și coasta de vest a Turciei.
Datele oficiale din Bulgaria oferă o perspectivă diferită asupra intensității eșuărilor în regiune. Autoritățile de la Sofia au raportat oficial doar 60 de cazuri pe întreg litoralul de Nord în perioada sezonului estival, pe un sector costier de 350 km. Această cifră mult mai moderată contrazice proporțiile de catastrofă invocate în România, indicând faptul că intensitatea biologică a eșuărilor în zona Mării Negre este, de fapt, moderată.
O cauză frecventă a erorilor în sistemele bazate pe apeluri publice sau voluntariat este re-raportarea aceluiași exemplar de către turiști diferiți. Un singur cadavru purtat de valuri poate fi înregistrat de mai multe ori dacă nu există o filtrare riguroasă prin coordonate GPS și identificarea semnelor unice. Fără o verificare strictă a amprentei dorsale sau a stadiului de descompunere, numărul de alerte se transformă eronat în număr de indivizi unici.
Cercetătorii subliniază că datele care lipsesc de trasabilitate riscă să decreditelizeze eforturile reale de conservare. Există un risc major ca resursele financiare, logistice și timpul să fie deturnate către probleme fictive în loc să fie direcționate către nevoile reale ale ecosistemului. Este necesară utilizarea de date verifiable pentru a stabili măsuri adecvate de intervenție și pentru a evalua corect dimensiunea fenomenului de eșuare.
Monitorizarea cetaceelor în Marea Neagră este un proces complex care implică colaborarea între entități guvernamentale și organizații de protecție a mediului. În România, acest efort include parteneriate cu Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Constanța și cu Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării. Aceste instituții contribuie la colectarea datelor necesare pentru a înțelege impactul factorilor precum pescuitul sau schimbările ecologice asupra populațiilor marine.