Agricultura și industria agroalimentară trebuie să devină piloni centrali ai strategiei economice a României pentru perioada 2028–2034, susține Clubul Fermierilor Români. Organizația pune accent pe necesitatea unor investiții pe termen lung în infrastructura de irigații și managementul apei, pentru a evita pierderile de valoare adăugată. Propunerile au fost prezentate în cadrul evenimentului de lansare a Manifestului pentru Arhitectura Economică a României 2028–2034, elaborat de Confederația Patronală Concordia.
Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, subliniază lipsa unei direcții clare și transpartinice care să asigure siguranța alimentară. Acesta critică modul actual de gestionare a riscurilor, afirmând că statul alocă anual fonduri pentru compensarea pierderilor cauzate de secetă, în loc să investească în infrastructură. Conform organizației, România acționează în mod „pompieristic”, în loc să prevină pierderile prin sisteme de stocare a apei, precum se întâmplă în Spania, Italia sau Israel.
Presiunea financiară asupra fermelor este accentuată de creșterea masivă a costurilor de producție față de prețurile de vânzare. Datele prezentate de Clubul Fermierilor Români arată că, față de anul 2007, costurile cu motorina, inputurile și salariile au crescut cu aproximativ 300%. În același interval, prețurile de vânzare ale cerealelor au crescut cu maxim 15%, ceea ce limitează capacitatea producătorilor de a investi în tehnologii noi sau în măsuri de reducere a riscurilor agricole.
O problemă majoră identificată este exportul masiv de materie primă, de aproximativ două treimi din cerealele produse în România. Organizația consideră că dezvoltarea capacităților de procesare locală ar permite păstrarea unei părți mai mari din valoarea economică în țară. În loc să exportăm cerealele, o dezvoltare a industriei de procesare ar putea crea activitate industrială suplimentară și ar extinde lanțul valoric agroalimentar, transformând agricultura într-un sector mai stabil.
Fermierii atrag atenția și asupra dificultăților de concurență cu producătorii din afara Uniunii Europene, precum cei din Ucraina sau din zona Mercosur. Aceștia trebuie să respecte reguli stricte privind calitatea și protecția mediului, în timp ce exporturile de materie primă limitează valoarea economică rămasă în economia locală. Clubul susține crearea unei bănci naționale de proiecte mature până la sfârșitul anului 2027, pentru a atrage capital privat alături de fondurile publice.
Clubul Fermierilor Români reprezintă peste 1.400 de companii agricole care operează pe aproximativ 1,6 milioane de hectare. Această structură de organizare este parte a Confederației Patronale Concordia și urmărește ca agricultura să fie tratată ca o componentă integrată în strategia industrială. Obiectivul este trecerea de la proiecte punctuale din fonduri europene la construirea unor lanțuri valorice capabile să genereze competitivitate pe termen lung.