Noua carte electronică de identitate (CEI) a început să înlocuiască treptat vechile documente de identitate, care au fost în circulație încă din anul 1997. Diferența majoră dintre acest nou format și documentul clasic constă în prezența unui cip electronic integrat, element care transformă actul într-un instrument de identificare digitală. Acest cip permite autentificarea cetățenilor în sistemele informatice ale instituțiilor publice sau ale unor entități private.
Componenta electronică permite utilizarea unei semnături electronice avansate, care are aceeași valoare juridică ca semnătura olografă. La cererea și pe cheltuiala titularului, pe cip pot fi înscrise și certificate pentru semnătură electronică calificată, valabile atât în România, cât și în restul Uniunii Europene. Pe lângă aceste facilități digitale, cipul asigură securitatea fizică a documentului, fiind foarte greu de falsificat sau copiat, conform standardelor aplicate pașapoartelor biometrice.
Din punct de vedere tehnic, cipul este un mediu electronic de stocare fără baterie proprie, certificat la nivelul de securitate EAL 6+. Acesta respectă standardele internaționale ISO/IEC 7816, ISO/IEC 14443 și ICAO 9303, utilizate la nivel mondial pentru documentele electronice de călătorie. Documentul poate fi folosit ca act de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene, în Spațiul Schengen, dar și în țări precum Turcia sau Republica Moldova.
Cipul stochează datele personale de bază, precum numele, CNP-ul, sexul sau cetățenia, alături de elemente biometrice, inclusiv imaginea facială și amprentele a două degete. Amprentele sunt șterse definitiv din bazele de date ale autorităților imediat după tipărirea documentului. Accesul la informații se face exclusiv cu echipamente speciale, deoarece dispozitivul funcționează doar atunci când este activat printr-un câmp electromagnetic generat de cititor, neavând capacitatea de a transmite date singur.
Introducerea acestui tehnologie a generat controverse, inclusiv temeri privind posibilitatea monitorizării prin satelit. Cătălin Giulescu, director al Direcției pentru Evidența Persoanelor, a explicat că cipul nu poate locala persoana deoarece nu are baterie și are nevoie de o sursă externă de energie. De asemenea, Biserica Ortodoxă Română a comentat reacțiile religioase, menționând că acestea sunt provocate de neînțelegerea proiectului sau de temeri nejustificate. Pentru cei care refuză cipul, legislația prevede cartea de identitate simplă (CIS).
Tranziția către documente de identitate cu cip face parte dintr-un proces de modernizare a administrației publice și de aliniere la standardele de securitate europene. Această evoluție tehnologică vizează simplificarea procedurilor digitale și securizarea datelor biometrice ale cetățenilor, oferind în același timp posibilitatea de a călători mai ușor în cadrul spațiului european prin utilizarea documentelor electronice de călătorie.