Temperaturile ridicate înregistrate în timpul verii anului 2025 au fost asociate cu aproximativ 2.879 de decese în România, conform raportului „Starea Climei – România 2026”. Estimarea, publicată pe 14 octombrie, vizează perioada dintre iunie și septembrie și evidențiază impactul major al caniculei asupra sănătății populației. Majoritatea acestor decese nu au fost înregistrate oficial ca fiind cauzate direct de căldură, fiind rezultatul unor analize epidemiologice complexe.
Datele furnizate de InfoClima și Consiliul Consultativ pentru Știință și Schimbări Climatice arată un interval de încredere de 95% cuprins între 2.534 și 3.199 de cazuri. Analiza indică faptul că aproximativ un deces din fiecare 26 de decese înregistrate în cele patru luni poate fi asociat statistic cu temperaturile care au depășit pragul local de confort termic. Pentru comparație, în tot anul 2025, Comisia Europeană a raportat aproximativ 1.300 de persoane decedate în accidente rutiere în România.
Impactul termic a fost extrem de concentrat în anumite perioade de caniculă severă. Cea mai critică săptămână a fost cea începută la 21 iulie 2025, când temperaturile ridicate au fost asociate cu aproximativ 794 de decese, reprezentând peste un sfert din totalul estimat. Alte perioade cu un impact semnificativ au fost săptămânile de la 23 și 30 iunie, fiecare fiind asociată cu aproximativ 350 de decese, alături de creșteri observate la începutul și la mijlocul lunii august.
Vârsta reprezintă un factor critic, deoarece aproximativ două treimi dintre decesele estimate s-au produs în rândul persoanelor de cel puțin 75 de ani. Riscul de deces pentru această categorie este de 21 de ori mai mare decât pentru restul populației, deși aceștia reprezintă doar 8% din totalul locuitorilor. În rândul vârstnicilor, analiza indică 1.173 de decese la femei și 897 la bărbați, însă rata de mortalitate raportată la populație este mai ridicată la bărbați.
Riscul este distribuit neuniform pe teritoriul țării, cu cele mai mari rate estimate în sudul și sud-estul României. La nivel regional, cercetătorii au calculat o rată de 239 de decese la un milion de locuitori în aceste zone, în timp ce în regiunile centrale și nordice valoarea a fost de doar 58 de decese. Diferențele pot fi explicate și de pragul termic local, care în Suceava este de 18,4°C, comparativ cu 23,4°C în Teleorman.
Deși România utilizează un plan interministerial de măsuri pentru perioadele caniculare din anul 2007, raportul subliniază lipsa unui plan național complet conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Autorii recomandă îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie și protejarea persoanelor vulnerabile, în special a celor vârstnice care locuiesc singure, pentru a reduce impactul epidemiologic al evenimentelor climatice extreme.