Operațiunea de stingere a incendiului de pădure din Băile Olănești continuă vineri, marcând a opta zi consecutivă de luptă cu focul. Pe lângă forțele de intervenție care acționează la sol, în lupta împotriva incendiului sunt utilizate două aeronave militare de tip C-27J Spartan, configurate special pentru acest scop, care aparțin MApN. Această utilizare a sprijinului aerian reprezintă a treia zi în care autoritățile solicită astfel de resurse pentru a controla situația din zonă.
Suprafața de pădure care este afectată de foc a ajuns la aproximativ 34 de hectare, o cifră care a rămas constantă în ultimele două zile. Aeronavele Spartan sunt esențiale deoarece pot transporta și lansa între 5.000 și 6.000 de litri de apă la fiecare trecere, în funcție de modul în care este configurat sistemul de containere. Aceste avioane efectuează manevre la joasă înălțime deasupra zonelor afectate, oferind ajutor în locurile care sunt greu accesibile pentru echipele de la sol.
Sorin Albinaru, purtătorul de cuvânt al ISU Vâlcea, a confirmat că prima aeronavă sosită a aruncat deja o încărcătură de apă asupra focarelor. Deși incendiul nu se mai manifestă prin flăcările deschise, în teren persistă situații de risc, deoarece există copaci și buturugi care fumegă în continuare. Pentru a limita propagarea focului către zonele neafectate, echipele au realizat o bandă mineralizată, o fâșie de teren curățată complet de vegetație și de resturile organice uscate.
Incendiul a izbucnit vinerea trecută într-o zonă greu accesibilă din apropierea schitului Iezer, având inițial o suprafață de circa 10 hectare. Intervenția este îngreunată de terenul accidentat, de gradul ridicat de uscăciune și de dificultatea accesului pe multe dintre cărările din zonă. La misiunile de stingere participă peste 40 de pompieri cu tehnică specifică, alături de personalul de la Ocolul Silvic și de cei de la Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență Băile Olănești.
Incendiile de pădure din România sunt adesea intensificate de condițiile meteorologice de uscăciune extremă, care transformă vegetația uscată într-un combustibil foarte eficient pentru propagarea focului. În astfel de cazuri, terenul accidentat și lipsa cărărilor adecvate fac ca intervenția terestră să fie limitată, forțând autoritățile să apeleze la resurse aeriene specializate pentru a atinge zonele de risc.
În contextul actual, gestionarea acestor evenimente de natură ecologică necesită o coordonare constantă între forțele de apărare și serviciile de urgență locale pentru a preveni extinderea dezastrului către zonele locuite.