Nivelul Dunării la intrarea în România este într-o stare îngrijorătoare, fiind mult sub valorile obișnuite pentru această perioadă a anului. Conform prognozei publicate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru perioada 23-30 octombrie 2026, debitul la secțiunea Baziaș va rămâne staționar la 1.300 mc/s în următoarele cinci zile. Ulterior, se estimează o creștere până la valoarea de 1.400 mc/s, însă această cifră rămâne semnificativ sub media multianuală a lunii octombrie, care este de 3.900 mc/s.
În zona de aval a Porților de Fier, dinamica debitelor va prezenta variații pe diferite sectoare. În prima parte a intervalului de prognoză, se va observa o staționare pe sectorul Gruia - Corabia, în timp ce pe sectorul Tr. Măgurele - Tulcea debitele vor fi în creștere ușoară. Pentru a doua parte a intervalului, prognoza indică o tendință de creștere ușoară pe întreg sectorul cuprins între Gruia și Tulcea, deși nivelurile vor rămâne limitate.
Analiza trimestrială realizată de hidrologi oferă o imagine asupra limitelor de debit estimate pentru luna octombrie. Pentru intrarea Dunării în țară, debitul maxim estimat este de 1.600 mc/s, în timp ce valoarea minimă calculată este de 1.200 mc/s. Aceste date confirmă faptul că fluviul se confruntă cu un regim hidrologic de slabă intensitate, situându-se constant în limitele inferioare ale intervalului de variație prevăzut de experți.
Situația râurilor interioare este similară, cu debite medii zilnice care vor rămâne, în general, staționare. Totuși, în prima zi a intervalului de prognoză, se va înregistra o scădere a debitelor pe mai multe bazine hidrografice importante, inclusiv pe Olt superior și mijlociu, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret, Prut și pe râurile din Dobrogea. În luna octombrie 2026, regimul hidrologic va varia între 30% și 50% din mediile multianuale pe majoritatea râurilor.
Impactul scăzut al nivelului apei a fost deja resimțit în perioada de vară a acestui an, când debitele au atins cele mai mici valori din istorie. Această situație extremă a avut consecințe directe asupra infrastructurii energetice, determinând închiderea celor două reactoare ale Centralei de la Cernavodă. Această decizie a afectat capacitatea de producție, deoarece reactoarele respective asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a țării.
Monitorizarea debitelor de apă este esențială pentru gestionarea resurselor hidrologice și pentru siguranța energetică națională. Scăderile drastice ale nivelului apelor pot afecta nu doar producția de energie electrică, ci și activitățile economice și ecosistemele din bazinul Dunării. Datele furnizate de INHGA servesc drept instrument de avertizare pentru autoritățile responsabile de gestionarea riscurilor hidrologice și de adaptare la noile condiții de deficit de apă.