Nivelul Dunării în zona Cernavodă a scăzut până la un metru și 65 de centimetri, situându-se aproape de limita operațională critică. Această scădere afectează capacitatea de captare a apei necesare pentru procesul de răcire al reactoarelor centralei nucleare. Autoritățile au început deja măsuri de urgență pentru a crește debitul fluviului, sperând că precipitațiile prognozate pentru această săptămână vor ajuta la stabilizarea situației de la nivelul apei.
Situația este tensionată deoarece ambele reactoare ale centralei sunt deja oprite controlat încă din perioada verii. Chiar și în starea de oprire, reziduurile combustibilului nuclear produc căldură, ceea ce necesită un flux constant de apă pentru răcire. Apa este captată printr-un canal, filtrată și pompată prin instalații pentru a prelua căldura aburului, fiind apoi evacuată înapoi în Dunăre prin canalul Seimeni. Dacă nivelul scade prea mult, pompele nu mai pot prelua debitul necesar.
Limita operațională pentru zona de captare este de minus 262 de centimetri, în timp ce nivelul actual al Dunării este de minus 260 de centimetri. Această diferență de doar doi centimetri indică o proximitate periculoasă față de pragul critic. Petre Min, șeful centrului de urgență CNCAN Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, a declarat că, pe baza prognozelor, cel mai scăzut nivel este așteptat în zilele de 13-14 octombrie, însă acesta nu ar trebui să scadă mult sub 1,6 metri.
Pentru a preveni o criză, autoritățile eliberează debite suplimentare din lacurile de acumulare de pe Mostiștea, Olt și Argeș. De la acumularea Iezer se eliberează suplimentar 20 de metri cubi pe secundă, însă Adriana Nica, Director Sistemul de Gospodărirea Apelor Călărași, precizează că Iezer va fi alimentată simultan cu un debit de 18 metri cubi pe secundă din acumularea Frăsinet. Sorin Rândașu, director adjunct Apele Române, a menționat că aceste măsuri vor continua în perioada 14-18 octombrie, dar că veștile nu sunt foarte grozave.
Problema debitului scăzut este vizibilă și în alte zone, la Calafat, unde nivelul este la o treime față de cât ar fi trebuit să fie în această perioadă. Cristinel Negreanu, inginer șef SGA Dolj, subliniază că precipitațiile au un rol foarte important în ceea ce privește debitul și nivelul fluviului. În ceea ce privește impactul asupra consumatorilor, oficialii din ministerul Energiei estimează că reactoarele oprite de la Cernavodă ar putea crește facturile de curent cu maximum 20%.
Monitorizarea nivelului apelor de suprafață și gestionarea debitelor din baraje sunt procese esențiale pentru siguranța energetică și prevenirea dezastrelor hidrologice. În România, gestionarea resurselor de apă este coordonată de instituții care urmăresc echilibrul între necesitățile de consum, agricultura și funcționarea infrastructurii critice, precum centralele nucleare, în condiții de secetă sau variații extreme de debit.