Un inventar complet al celor 1.844 de arbori de pe malul Lacului Herăstrău a fost finalizat de specialiști, rezultatele studiului impun modificarea planului inițial de consolidare a malurilor. Analiza, realizată de Asociația Peisagiștilor din România – Filiala București-Ilfov (AsoP București), a pus în evidență necesitatea protejării exemplarelor sănătoase. Această evaluare a fost efectuată în cadrul unui proiect de regenerare a Parcului Herăstrău, derulat prin colaborarea dintre Primăria Capitalei, Administrația Domeniului Public București, Fundația Comunitară București și AsoP București.
Conform datelor colectate, starea arborilor variază semnificativ: 420 de exemplare sunt în stare bună, în timp ce 697 se află într-o stare rezonabilă. Totodată, 403 arbori au fost clasificați ca fiind într-o stare deficitară, iar 54 sunt deja uscați. În ceea ce privește gradul de pericol, 1.070 de arbori prezintă un risc scăzut, 259 sunt la risc moderat, 74 la risc ridicat, iar 10 exemplare au fost identificate cu risc extrem. Problemele semnalate includ deficitul de apă, compactarea solului, trunchiuri înclinate, lemn uscat și ramuri rupte.
Intervențiile necesare au fost detaliate pentru fiecare caz, de la eliminarea lemnului uscat în 408 situații, până la curățarea coroanei pentru 393 de arbori sau reducerea încărcării ramurilor în 330 de cazuri. Totuși, o parte majoritară a vegetației rămâne intactă, deoarece 1.036 dintre cei 1.844 de arbori evaluați nu necesită nicio intervenție. Rezultatele au forțat autoritățile să renunțe la proiectul tehnic original, care prevedea o alee de aproximativ doi metri de beton în jurul lacului, în favoarea unei soluții care permite plantarea de flori și arbuști.
Primarul general al Municipiului București, Ciprian Ciucu, a declarat că autoritățile fac tot posibilul pentru a schimba soluția tehnică, astfel încât Herăstrăul să rămână parcul cunoscut de cetățeni. Decizia vine și ca răspuns la o consultare publică la care au participat aproape 10.000 de bucureșteni. În urma acestui proces, 74,3% dintre respondenți au cerut refacerea mediului natural, iar 78,6% au solicitat o vegetație mai densă și mai mulți arbori în zona parcului.
Toate informațiile despre arbori au fost introduse în Registrul Verde al Parcului Herăstrău, o platformă digitală bazată pe aplicația TreePlotter. Cetățenii pot consulta locația, starea, nivelul de risc, fotografiile și intervențiile recomandate pentru fiecare exemplar în parte. Proiectul de regenerare este susținut financiar de Fundația Comunitară București, care a alocat 90.000 de euro pentru expertizele și documentațiile tehnice. Până la finalul anului, se intenționează propunerea unui proiect-pilot care să testeze acest model de colaborare public-privată.
Proiectul de regenerare a parcului se înscrie într-un context de modernizare a spațiilor verzi din capitală, bazându-se pe un model de parteneriat între instituțiile publice și entitățile de profil. Fundația Comunitară București a asigurat finanțarea necesară pentru studiile de specialitate, permițând astfel ca intervențiile de consolidare a malurilor să fie adaptate nevoilor ecologice reale ale parcului, evitând astfel impactul negativ al infrastructurii de beton asupra ecosistemului existent.