Un studiu recent realizat de ANCOM privind utilizarea platformelor online de către persoane fizice evidențiază o expunere semnificativă la riscuri în mediul digital. Conform datelor colectate, 65% dintre respondenți au întâlnit, în ultimele 12 luni, cel puțin o formă de fraudă sau conținut înșelător. În același timp, doar 52% dintre utilizatorii de internet se declară suficient de informați cu privire la riscurile specifice pe care le implică utilizarea platformelor online.
Activitatea pe rețelele sociale domină comportamentul digital, cu 96% dintre participanți utilizând aceste platforme zilnic, într-un interval mediu de peste 100 de minute. Principalele motive pentru accesarea internetului sunt comunicarea, divertismentul și socializarea, însă timpul petrecut online este considerabil, media fiind de 4 ore și 19 minute pe zi. În cazul adolescenților de 14-17 ani sau al tinerilor de 18-24 ani, acest interval crește până la 5 ore și 30 de minute.
Riscurile percepute de public sunt variate, însă fraudele financiare și dezinformarea sunt cele mai îngrijorătoare, fiind menționate de 73% dintre respondenți. De asemenea, 72% dintre participanți au identificat phishing-ul și grooming-ul ca amenințări relevante în mediul online. În ceea ce privește percepția asupra siguranței, TikTok este considerat cel mai riscant, cu un procent de 47%, urmat de Roblox și Snapchat, în timp ce YouTube și LinkedIn sunt văzute ca fiind platforme foarte puțin riscante.
Protecția minorilor reprezintă un punct critic în raportul ANCOM, deoarece 70% dintre respondenți consideră utile funcțiile de control parental. Totuși, aplicarea acestora este limitată, doar 34% dintre părinți utilizând efectiv măsuri de monitorizare sau limitarea timpului de acces pentru copii. Un aspect îngrijorător este faptul că 47% dintre minorii din studiu nu au cerut acordul părinților pentru crearea conturilor pe rețelele sociale, iar o treime dintre aceștia afirmă că părinții lor nu folosesc nicio măsură tehnică de control.
În ceea ce privește măsurile de securitate individuale, 68% dintre utilizatori declară că verifică și modifică setările de confidențialitate ale conturilor. Totodată, 40% dintre respondenți utilizează autentificarea în doi pași pentru a-și proteja accesul, iar 43% aleg să își limiteze cantitatea de informații personale publicate online. Deși 79% dintre participanți știu că pot raporta conținutul ilegal direct către platformele respective, experiențele negative au determinat aproape jumătate dintre cei expuși la fraude să își schimbe modul de utilizare a serviciilor online.
Studiul a fost desfășurat în perioada 4 august – 1 septembrie 2026, prin interviuri online (CAWI), pe un eșantion de 1.450 de respondenți cu vârsta de peste 14 ani. Analiza oferă o imagine detaliată asupra modului în care digitalizarea afectează societatea, evidențiind decalajul dintre utilizarea intensivă a tehnologiilor și nivelul real de protecție și informare al cetățenilor în fața noilor amenințări cibernetice.