Un cetățean al Federației Ruse a acceptat un acord de recunoaștere a vinovăției în fața Judecătoriei Sectorului 6 București, în urma unei anchete privind falsificarea actelor de identitate. Inculpatul este acuzat de uz de fals, instigare la fals intelectual și instigare la fals informatic, infracțiuni comise în formă continuată prin utilizarea unor documente contrafăcute pentru a obține statutul de cetățean român.
În prima etapă a schemei de falsificare, la data de 25 ianuarie 2024, inculpatul a depus, prin intermediul unei persoane necunoscute, la Serviciul de Stare Civilă Sector 6, un certificat de cetățenie fals. Acest document, pretins emis de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, a fost folosit pentru a obține transcrierea actului de naștere în Registrul Național de Evidență a Populației, atribuirea unui CNP românesc și eliberarea unor acte de stare civilă.
Ulterior, pe 28 februarie 2024, același cetățean a utilizat din nou un document contrafăcut, depus prin intermediul unei persoane neidentificate la SPCLEP Sector 6, cu scopul de a obține o carte de identitate. În ambele cazuri, procesul a implicat convingerea a două angajate din instituțiile respective să ateste în fals că solicitantul s-a prezentat personal, deși acesta nu se afla pe teritoriul României la acele date.
Ca urmare a încheierii acordului, instanța a stabilit o pedeapsă de 1 an și 4 luni de închisoare, cu amânarea executării pedepsei și un termen de supraveghere de 2 ani. Pe lângă sancțiunea privativă de libertate, s-a dispus anularea tuturor actelor emise de autoritățile române în baza falsului, inclusiv a certificatului de naștere, a cărții de identitate și a pașaportului simplu obținut de inculpat.
Această situație se înscrie într-un context mai larg de investigații privind obținerea ilegală a cetățeniei. Recent, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție a trimis în judecată 16 ruși acuzați de utilizarea unor certificate de cetățenie false pentru a obține acte de identitate românești, documente care pretinsau că au fost eliberate de consulate sau ambasade în Sankt Petersburg, Baku sau Chișinău.
În cadrul acestor controale de integritate, Direcția Generală de Evidență a Persoanei a luat măsuri drastice împotriva utilizării unor domicilii fictive. Autoritățile au procedat la anularea a 1.702 cărți de identitate emise pe motiv că persoanele au stabilit domiciliul în România în mod fals, pentru a facilita obținerea unor acte oficiale prin proceduri de cetățenie nelegale.