Serbia traversează o zi de vot intensă, caracterizată de aglomerații semnificative la secțiile de votare din întreaga țară. Alegătorii s-au aliniat la cozi încă de la primele ore ale dimineții, înaintea deschiderii oficiale a urnelor la ora 7:00, ora locală. Această mobilizare masivă este observată în orașe precum Belgrad, Novi Sad și Niș, unde prezența cetățenilor a fost remarcabilă încă din primele minute ale procesului electoral.
Fostul președinte Aleksandar Vucic, lider al Partidului Progresist Sârb (SPP), a fost unul dintre cetățenii care a experimentat aglomerația. Acesta a așteptat o oră și jumătate la o secție de votare din Novi Beograd, în capitala Belgrad, fiind însoțit de soția sa, Tamara. În timpul perioadei de așteptare, Vucic a discutat la telefon pentru a monitoriza rata de participare la vot, într-un moment în care cozi s-au format rapid și în cartiere precum Palilula sau Mirijevo.
Situația de aglomerație a fost raportată în mai multe regiuni, inclusiv în Novi Sad și Niș, unde cetățenii au început să aștepte în fața școlilor încă de la ora 6:20 dimineața. Cozi lungi au fost înregistrate și în Vranje, precum și la secțiile de votare din străinătate. Conform datelor furnizate de Blic, până la ora 15:00 a României, rata de participare a ajuns la 46,4% dintre alegătorii sârbi.
Competiția electorală implică 18 liste care tranhțuiesc pentru cele 250 de locuri disponibile în parlament, unde o majoritate independentă necesită cel puțin 126 de mandate. Principala confruntare are loc între coaliția „Aleksandar Vučić – Serbia Unită” și lista „Studenții Câștigă”, susținută de o mișcare studențească. Votul se desfășoară în 8.392 de secții de votare, dintre care 93 sunt situate în afara țării, procesul urmând să se încheie la ora 21:00, ora României.
Această campanie electorală este marcată de o tensiune socială crescută, declanșată de evenimentele de la 1 noiembrie 2024. În urma prăbușirii unui acoperiș de beton la gara din Novi Sad, care a cauzat moartea a 16 persoane, au izbucnit proteste masive împotriva corupției și a modului de guvernare. Aceste manifestări au influențat direct contextul politic actual, ducând la implicarea mișcărilor studențești și a unor candidați din societatea civilă în procesul de votare.
Procesul electoral sârb este organizat în condiții de o competiție politică aprigă, reflectând o perioadă de instabilitate socială. Dacă niciun partid nu va reuși să obțină numărul necesar de locuri pentru a forma o majoritate, vor începe negocieri între forțele politice pentru constituirea unui nou guvern. Rezultatele vor determina direcția politică a țării după aproape doi ani de confruntări și proteste constante.