Sondajele electorale pentru alegerile intermediare din SUA, programate pe 3 noiembrie, indică în prezent un potențial „val albastru” pentru democrați. În prezent, aceștia conduc republicanii cu o marjă de opt puncte procentuale în votul general pentru Congres. Această cifră este comparabilă cu rezultatele din 2018, când democrații au recâștigat controlul asupra Camerei Reprezentanților printr-un surplus de 41 de locuri. Totuși, experții avertizează că orice eroare statistică poate altera radical acest scenariu.
În Senat, situația este mult mai incertă deoarece avantajul democraților se încadrează în marja de eroare. Candidații acestora se află în frunte în state precum Texas, Ohio, Iowa și Alaska, zone pe care Trump le-a câștigat detașat în 2014. Dacă sondajele subestimează republicanii, acest lucru s-ar putea întâmpla simultan în mai multe state. Charles Franklin, de la Universitatea Marquette din Wisconsin, explică faptul că erorile tind să fie distribuite pe întreaga țară, nu doar local.
Erorile de sondaj pot transforma un avantaj modest într-un „tsunami electoral” sau, dimpotrivă, pot dispersa complet opoziția. În ultimele cinci alegeri intermediare, media sondajelor a deviat de rezultatele reale cu valori între 0,2 și 3,5 puncte. Charles Franklin subliniază că factorii naționali, precum starea economiei sau aprobarea prezidențială, acționează ca un curent care împinge toate disputele locale într-o singură direcție. Astfel, o evaluare greșită a sentimentului național propagă prejudecățile rapid.
În Camera Reprezentanților, democrații au un avantaj considerat consistent, dar succesul lor depinde de numărul de locuri câștigate. Charles Franklin estimează că o victorie de sub 15 locuri ar fi dezamăgitoare, în timp ce câștigarea a peste 30 de locuri ar reprezenta o seară grozavă. În Senat, republicanii dețin un avantaj numeric, având 31 de senatori din cei 65 care nu sunt realeși anul acesta. În cazul unei egalități de 50-50, JD Vance ar avea votul decisiv.
Dacă democrații își depășesc rezultatele sondajelor, aceștia ar putea câștiga și controlul Camerei Superioare, obținând un avantaj de 52 sau 53 de locuri. Un astfel de scenariu ar implica câștigarea unor districte în state conservatoare precum Kansas, Carolina de Sud sau Mississippi. În prezent, nemulțumirea față de inflație și prețurile la combustibili ar putea influența rezultatele, însă Charles Franklin avertizează că sondajele ar putea surprinde un număr prea mare de democrați dispuși să exprime antipatia față de președinte.
Istoria recentă a alegerilor din SUA a demonstrat că sondajele pot eșua masiv, așa cum s-a întâmplat în noaptea de 8 noiembrie 2016. Atunci, state precum Pennsylvania, Michigan și Wisconsin au căzut în mâinile lui Donald Trump, deși sondajele preziceau o victorie pentru Hillary Clinton. Această discrepanță între votul popular și rezultatele electorale a evidențiat dificultatea de a surprinde sentimentul alegătorilor care nu se regăsesc în modelele statistice standard.