Organizația Amnesty International a publicat un raport extensiv de peste 1.000 de pagini, prin care acuză autoritățile iraniene de comiterea de crime împotriva umanității. Documentul a fost lansat miercuri, marcând patru ani de la apariția mișcării „Femei, Viață, Libertate”. Raportul detaliază modul în care regimul a gestionat protestele care au izbucnit în urma decesului tinerei Mahsa Amini, în septembrie 2022, evidențiind un model de represiune extrem de violent.
În cadrul acestui document, Amnesty International indică responsabilitatea a 87 de oficiali iranieni pentru represiunea desfășurată în 2022. Printre persoanele vizate se numără fostul lider suprem Ali Khamenei și mai mulți oficiali de rang înalt din cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC). Printre oficialii menționați se află și Ahmad Vahidi, care a ocupat funcția de ministru de interne în 2022 și este actual șef al structurii IRGC.
Analiza organizației evidențiază un număr de cel puțin 377 de victime identificate, dintre care 56 de copii au fost uciși de forțele de securitate. Autoritățile iraniene au utilizat forțe dotate cu arme de foc de tip militar și arme cu alice, emițând ordine care au facilitat uciderea protestatarilor și a trecătorilor. Raportul documentează, de asemenea, cazuri de tortură, violuri, dispariții forțate și persecuția asupra rudelor celor care au pierit.
Agnes Callamard, secretar general al Amnesty International, a declarat că probele colectate nu lasă nicio îndoială privind faptele comise pentru a înăbuși revolta. Organizația solicită ca Adunarea Generală a Națiunilor Unite să instituie un mecanism internațional de justiție penală pentru a trage Teheranul la răspundere. Această miștere de protest a fost urmată de noi manifestații în decembrie, declanșate de creșterea costului vieții, care au culminat în ianuarie 2026.
Protestele din Iran au reprezentat o provocare majoră pentru regimul teocratic de la puterea de la Revoluția Islamică din 1979. Mișcarea „Femei, Viață, Libertate” a devenit una dintre cele mai ample serii de manifestații din ultimii ani în țară. În contextul instabilității, autoritățile au folosit forțe de securitate pentru a controla populația, documentând cazuri de arestări arbitrare și acte de violență sistematică împotriva cetățenilor.
Contextul politică și social din Iran este marcat de un regim teocratic care controlează strâns viața publică de la instaurarea sa. Deși raportul Amnesty se concentrează pe evenimentele din 2022, acesta subliniază continuitatea modelelor de represiune și la nivelul manifestațiilor recente. Această abordare evidențiază modul în care structurile de putere, precum și oficialii de rang înalt, sunt implicați în gestionarea disidenței în țară.