Parlamentul Belgiei a aprobat miercuri o lege care oferă poliției dreptul de a intra în locuințele migranților fără documente legale. Această măsură vizează persoanele care au primit ordine de a părăsi țara, dar au ignorat aceste directive. Decizia a fost luată în urma unei dezbateri parlamentare care a durat întreaga noapte, marcând un pas important în strategia guvernamentală de gestionare a fluxurilor migratorii.
Proiectul de lege face parte dintr-un plan mai amplu elaborat de coaliția de dreapta, sub conducerea premierului Bart De Wever. Obiectivul principal al acestei inițiative este limitarea migrației și accelerarea proceselor de expulzare pentru persoanele cărora li s-a refuzat dreptul de ședere în Belgia. Guvernul urmărește astfel o abordare mai strictă în aplicarea regulilor privind statutul de refugiat și rezidență pe teritoriul țării.
Conform noilor reguli, perchezițiile domiciliare vor fi aplicate exclusiv persoanelor cărora li s-a refuzat azilul în Belgia și care sunt considerate o amenințare la adresa siguranței publice. Aceste acțiuni vor fi limitate la cei care au ignorat ordinele de plecare. Pentru a asigura un control legal, perchezițiile trebuie autorizate de un judecător de instrucție și pot fi efectuate doar în intervalul orar 05:00 – 09:00.
În timpul acestor operațiuni, este obligatorie prezența unor funcționari din cadrul autorităților pentru imigrație. Măsura a generat o opoziție masivă din partea avocaților și a grupurilor pentru drepturile omului, care avertizează că accesul poliției în locuințe poate submina legislația privind viața privată. Amnesty International a solicitat parlamentarilor respingerea actului, subliniind riscul de a afecta și persoanele care oferă sprijin migranților fără documente.
Protestele împotriva noii legi au fost intense, inclusiv un lanț uman format de aproximativ 3.000 de persoane în jurul Palatului de Justiție din Bruxelles. Presei belgiene i-a fost raportat că au avut loc peste 50 de alte demonstrații și adunări în diverse orașe din țară. Tensiunile sociale au crescut odată cu prezentarea proiectului, reflectând diviziunea profundă pe tematica controlului frontierelor și a drepturilor fundamentale.
În Belgia, procesul de aplicare a deciziilor de expulzare și gestionarea cazurilor de azil refuzat reprezintă subiecte de intens dezbatere politică și juridică. Cadrul legislativ actual este supus constant presiunilor de reformă, în încercarea de a echilibra necesitățile de securitate publică cu respectarea tratatelor internaționale privind drepturile omului și protecția demnității individuale în spațiul privat.