Manifestațiile organizate în întreaga Franță s-au transformat în confruntări violente între grupuri de protestatari și forțele de ordine, rezultând un bilanț de 1.200 de persoane arestate. În timpul clădirilor atacate și al luptelor de stradă, 150 de polițiști au fost răniți, în condițiile în care autoritățile au fost nevoite să utilizeze gaze lacrimogene pentru a controla situația. Evenimentele au avut loc în zeci de orașe, în timp ce sute de mii de oameni au participat la marșuri pașnice.
În orașul Limoges, autoritățile au raportat distrugerea aproape totală a primăriei în urma unui incendiu declanșat de manifestanți mascați. Prefectul Maurice Barate a descris situația ca fiind o catastrofă pentru patrimoniu, menționând că clădirea veche de 143 de ani a suferit daune imense. Acoperișul a cedat peste etajele inferioare, iar două treimi din exteriorul structurii au dispărut deja, conform declarațiilor oficiale făcute pentru AFP.
La Marsilia, manifestanții au reușit să intre pentru scurt timp în primărie, după ce au folosit bariere de securitate smulse de pe stradă pentru a lovi ușa de intrare. În Paris, în zona Pieței Republicii, violențele au degenerat prin atacuri asupra unor bănci, magazine de articole sportive și buticuri de lux. Grupuri de persoane îmbrăcate în negru au folosit pietre și artificii, atacând chiar și un magazin Lacoste sau sedii bancare.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a condamnat ferm aceste acțiuni, afirmând că nu există loc pentru violență în Republică. Macron a declarat pe platforma X că persoanele care au atacat prefecturi, magazine sau primării vor fi urmărite penal și pedepsite. El a promis că națiunea va face front comun împotriva celor care provoacă haos și încearcă să distrugă instituțiile statului, oferind în același timp sprijin forțelor de ordine.
Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a descris participanții la violențe drept infractori oportuniști care au profitat de ocazie pentru a jefa și a fura. Deși autoritățile nu intenționează să declare starea de urgență, Nuñez a subliniat că vor lua măsuri ferme împotriva acestora. Mobilizarea de sâmbătă a fost susținută și de sindicatul CGT, care a cerut salarii și pensii mai mari, precum și protejarea serviciilor publice în fața prețurilor ridicate.
Această mișcare de protest a căpătat amploare după apeluri lansate pe rețelele sociale pentru relansarea mișcării vestelor galbene, cunoscută sub numele de gilets jaunes. Nemulțumirile au început inițial în școlile din suburbiile nordice ale Parisului, legate de starea clădirilor și de absența profesorilor. Ulterior, tensiunile s-au extins la nivel național, fiind alimentate de îngrijorările cetățenilor privind inflația și creșterea costului vieții.