Primul tur al alegerilor prezidențiale din Brazilia a determinat organizarea unei runde de desfășurare pe 25 octombrie, între Flavio Bolsonaro și Luiz Inácio Lula. Rezultatele parțiale arată că Flavio Bolsonaro a obținut 47,08% din voturi, depășindu-l pe actualul președinte Luiz Inácio Lula, care a ajuns la 45,10%. Deși a condus la închiderea urnelor, Flavio Bolsonaro nu a reușit să atingă pragul de 50% plus unu necesar pentru o victorie directă din prima etapă.
Procesul de numărare a indicat faptul că 99,73% din voturi au fost deja procesate, evidențiind o marjă de peste 2,3 milioane de voturi în favoarea candidatului de la Partidul Liberal. Această evoluție a produs o inversare a scenariului prevăzut de majoritatea sondajelor electorale, care indicau anterior un avans pentru Lula în ceea ce privește intențiile de vot. Rezultatele actuale marchează o schimbare semnificativă față de prognozele de dinainte de vot.
Flavio Bolsonaro, avocat și senator federal de 45 de ani, este fiul fostului președinte Jair Bolsonaro și își propune un program axat pe valori sociale conservatoare. Candidatul de la dreapta pune accent pe reducerea criminalității și pe o economie orientată spre piață, având un istoric politic ca deputat în statul Rio de Janeiro. Totuși, acesta a fost implicat în discuții privind presupuse acte de corupție și spălare de bani legate de un film biografic despre tatăl său.
Pe partea cealaltă, Luiz Inácio Lula, membru al Partidului Muncitorilor, vizează un al patrulea mandat, după ce a guvernat între 2003 și 2010 și a revenit în funcție în 2023. Candidatul de 80 de ani, susținut de vicepreședintele Geraldo Alckmin, pune preț pe asistența socială, protecția mediului și investițiile industriale. Platforma sa include, de asemenea, dezvoltarea comerțului multilateral, în special în cadrul blocului BRICS, pentru a consolida poziția țării.
Performanța Partidului Liberal în ambele camere ale Congresului sugerează că, în cazul unei victorii a lui Lula în turul al doilea, acesta va trebui să gestioneze o legislatură ostilă. Prezența la vot a fost de puțin sub 79%, un nivel considerabil având în vedere că în Brazilia votul este obligatoriu conform legislației. O victorie a dreptei ar continua o tendință regională observată în ultimul an în alte țări.
Contextul politic din America de Sud arată o schimbare de paradigmă, deoarece în ultimul an guvernele de stânga din Columbia, Chile, Honduras și Bolivia au fost înlocuite de lideri de dreapta. Această evoluție regională pune sub semnul întrebării stabilitatea partidelor de stânga din zonă, în timp ce rezultatele din Brazilia pot decide dacă această tendență se va consolida sau dacă va exista o contrareacție politică în blocul sud-american.