Bulgarii participă astăzi la primul tur al alegerilor prezidențiale, un proces electoral care are loc la doar șase luni după scrutinul parlamentar din aprilie. Din totalul de aproximativ 6,6 milioane de alegători înscriși pe liste, competiția s-a restrâns la un duel principal între președinta în exercițiu, Iliana Iotova, și fostul premier interimar, Andrei Ghiurov. Deși pe buletinele de vot figurează 27 de candidați, atenția se concentrează pe această confruntare decisivă.
Președinta Iliana Iotova, jurnalistă de 62 de ani și fost membru al Parlamentului European, candidează ca independentă, dar beneficiază de sprijinul oficial al Bulgariei Progresistă și al Partidului Socialist. Ea a ocupat funcția de președinte în ianuarie 2026, după demisia lui Rumen Radev. Dacă va câștiga, Iotova va deveni prima femeie care ocupă această funcție în istoria Bulgariei, menținând președinția în cadrul majorității de la guvernare.
Principalul său rival, Andrei Ghiurov, este economist și fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei, având și experiența de prim-ministru interimar în primele luni ale anului 2026. Ghiurov beneficiază de susținerea opoziției reformiste proeuropene și a avertizat că concentrarea puterii într-o singură formație politică ar putea duce la o formă de autocrație. Observatorii consideră că acesta ar putea avea cele mai mari șanse de câștig într-un eventual tur al doilea.
Regulile de vot impun ca un candidat să obțină mai mult de jumătate din voturile exprimate și să asigure prezența la urne a de peste jumătate dintre alegătorii înscriși. Având în vedere că prezența la vot este estimată între 39% și sub 40%, un al doilea tur de alegeri, programat pentru 1 noiembrie, este considerat aproape inevitabil. Totuși, ultimele sondaje realizate de agenția Alpha Research indică o tendință de creștere a participării la vot.
Campania electorală a fost puternic influențată de atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, evenimente care au avut loc în zona economică exclusivă a Bulgariei și a României. Au fost raportate atacuri asupra unor nave sub pavilion străin, printre care una transporta cereale din Ucraina. Aceste incidente de securitate au generat reacții oficiale, președintele Rumen Radev menționând că, deși nu există dovezi solide, logica sugerează că aceste atacuri avantajează Rusia.
Funcția de președinte în Bulgaria este în principal ceremonială, fiind definită de Constituție ca simbol al unității naționale. Deși nu deține puteri executive directe și politicile majore fiind aprobate de Parlament, șeful statului conduce forțele armate, poate veta legi și reprezintă țara pe plan internațional. Președinții sunt aleși direct pentru un mandat de cinci ani, având posibilitatea de a exercita maximum două mandate consecutive.