Corupția este identificată de patru din zece cetățeni un गरी dintre cele trei cele mai grave probleme sociale din Ungaria, conform unui studiu recent. Cercetarea intitulată „Pe un drum curat”, efectuată de Autoritatea de Integritate, indică faptul că inflația și starea sistemului de sănătate sunt percepute ca fiind probleme și mai arzătoare de către populație. Aceasta reprezintă primul sondaj reprezentativ care analizează experiențele și atitudinile cetățenilor ungarzi față de fenomenul corupției.
Rezultatele colectate în vara anului 2025 relevă o stare de pesimism generalizat în rândul populației, deoarece peste 80% dintre un गरी nu se așteaptă la o îmbunătățire a nivelului lor de viață în perioada următoare. Kinga Vajda, șefa programului de cercetare „Pe un drum curat”, a explicat că scopul studiului a fost analizarea impactului corupției asupra vieții cotidiene. Datele arată că persoanele care se confruntă mai frecvent cu astfel de practici se simt mult mai puțin bine.
În ceea ce privește abuzul de putere, cetățenii au raportat o neîncredere majoră în anumite instituții publice, un aspect confirmat și de o cercetare anterioară realizată în 2025 prin programul „Diagnostic”. În acest context, guvernul țării este considerat cel mai caracterizat de abuz de putere, fiind urmat de instituțiile de sănătate publică și de administrațiile publice locale. În schimb, birourile guvernamentale și birourile de documente au obținut scoruri destul de bune în ceea ce privește încrederea publicului.
Un aspect critic evidențiat de Kinga Vajda este lipsa de informare a cetățenilor, deoarece 69,2% dintre respondenți nu știau unde să se adreseze în cazul unei suspiciuni de corupție. Deși cei care cunosc procedurile sunt mult mai predispuși să raporteze incidentele, majoritatea oamenilor evită să facă acest lucru din cauza teamei de represalii. Expertul subliniază importanța educației și a informării populației cu privire la rețeaua instituțională care permite semnalarea în siguranță a acestor situații.
Cei care au reușit să identifice canalele de raportare au menționat mass-media, parchetul, Serviciul Național de Protecție și Autoritatea de Integritate. Totuși, cele mai frecvente răspunsuri oferite de participanți la sondaj au fost poliția și instanța. Această lipsă de încredere în mecanismele de raportare reflectă dificultatea de a acționa împotriva corupției atunci când cetățenii se tem de consecințele actului de a semnala abuzurile de putere.
Studiile de acest tip privind integritatea și percepția publică sunt esențiale pentru monitorizarea transparenței în administrația publică europeană. În contextul actual, evaluarea atitudinilor cetățenilor față de instituțiile statului ajută la identificarea punctelor vulnerabile în sistemul de guvernare. Aceste date oferă o bază factuală pentru dezvoltarea unor strategii de educație civică și pentru îmbunătățirea mecanismelor de protecție a persoanelor care doresc să raporteze acte de corupție.