Curtea Supremă din Spania a dispus marți anularea mandatului de arestare emis împotriva liderului separatist catalan Carles Puigdemont. Această decizie juridică îi permite fostului președinte regional al Cataloniei să se întoarcă în Spania fără obstacole legale, după aproape nouă ani de când acesta s-a refugiat în Belgia. Plecarea sa din țară a avut loc în urma tentativei eșuate de secesiune a regiunii Cataloniei, desfășurată în anul 2017.
Magistratul Pablo Llarena, de la camera penală a Curții Supreme, a emis o ordonanță prin care anulează imediat mandatele naționale de căutare, arestare și reținere. Măsura vizează nu doar pe Carles Puigdemont, ci și pe foștii consilieri Antoni Comin și Lluis Puig. Anularea acestor mandate de reținere este valabilă până la o nouă notificare oficială din partea instanței, marcând un punct de cotitură în procesul juridic care îl urmărește pe liderul separatist.
Această decizie juridică a fost posibilă după ce Curtea Constituțională a confirmat aplicarea legii amnistiei, adoptată de parlamentul spaniol acum doi ani. Anterior, Curtea Supremă menționa că legea nu se aplică persoanelor urmărite penal pentru deturnare de fonduri, infracțiune care constituia baza mandatului de arestare. Totuși, prin validarea aplicării amnistiei, bariera care împiedica întoarcerea lui Puigdemont, o figură emblematică a crizei instituționale, a fost eliminată.
Premierul Pedro Sanchez a salutat această evoluție, menționând că procesul permite Cataloniei să privească spre viitor. Sanchez a negociat această lege a amnistiei cu partidul lui Carles Puigdemont pentru a obține voturile necesare în Parlament în timpul învestiturii sale din 2023. În cadrul unei conferințe de presă, premierul a declarat că este încântat de faptul că această decizie contribuie la ajutorarea societății catalane, conform cerințelor formulate pe parcursul acestei perioade.
Legea amnistiei a generat dezbateri intense în societatea spaniolă și a fost criticată dur de către opoziția de dreapta. Parlamentul spaniol a adoptat această lege în mod definitiv în luna mai a anului 2024. În iulie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a validat acest instrument legislativ controversat, descriindu-l ca pe o metodă menită să reducă tensiunile instituționale și politice și să promoveze un climat de reconciliere în țară.
Contextul politic din Spania a fost marcat de tensiuni constante între guvernul central și mișcările separatiste din Catalonia. Această criză instituțională a început odată cu procesul de secesiune din 2017, afectând stabilitatea politică a țării. Validarea legii de către CJUE a reprezentat un pas juridic major pentru stabilizarea relațiilor dintre Madrid și regiunea catalană, oferind un cadru legal pentru rezolvarea conflictelor anterioare.