Liderii elevilor și studenților din Franța au anunțat că vor menține protestele în stradă, în ciuda pachetului de concesii oferit de guvern în domeniul educației. Decizia a fost comunicată după întâlnirea reprezentanților acestora cu oficialii guvernamentali la Paris. Deși autoritățile au propus investiții semnificative, reprezentanții tinerilor susțin că nu toate revendicările lor au fost satisfăcute și că vor continua acțiunile de protest atât timp cât va fi necesar.
Guvernul a asumat o serie de angajamente financiare și structurale pentru a încerca să calmeze tensiunile. Printre măsurile anunțate se numără plafonarea numărului de elevi din anumite clase de liceu și un plan de investiții de 4 miliarde de euro pentru renovarea școlilor. De asemenea, guvernul promite înlocuirea sistemului de admitere la universitate până în anul 2028, un mecanism pe care studenții îl consideră nedrept din punct de vedere social.
Pachetul de măsuri include și alte direcții de finanțare, precum investiții de 1 miliard de euro în campusurile universitare și deschiderea a încă 15.000 de locuri în învățământul superior. Guvernul propune, totodată, majorarea burselor studențești în raport cu inflația pentru a reduce presiunea din sistem. Ministrul Educației, Edouard Geffray, a declarat că scopul acestor acțiuni este de a diminua dificultățile resimțite în cadrul sistemului de învățământ.
Situația socială este complicată de o datorie publică ce atinge aproape 120% din PIB, ceea ce limitează capacitatea guvernului de a finanța noi cheltuieli. Președintele Emmanuel Macron a recunoscut riscul unor noi tulburări în weekendul următor, înainte de o zi de proteste la nivel național programată pentru 5 noiembrie. În paralel, ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a raportat că 1.435 de persoane au fost arestate în timpul manifestațiilor de sâmbătă.
Manifestările au devenit tot mai violente, implicând confruntări între grupări organizate de extremă dreapta și activiști de extremă stânga. Laurent Nuñez a menționat că în orașe precum Nisa și Montpellier, mișcările identitare și naționaliste au acționat în formații organizate pentru a ținti mișcarea de ultrastânga. Președintele Macron a anunțat că va menține măsurile de securitate și va încerca să direcționeze protestele în afara centrelor orașelor pentru a limita pagubele.
Tensiunile din Franța reflectă o perioadă de instabilitate socială, în care protestele din sectorul educației au început să atragă și alte mișcări, precum „vestele galbene”. Această evoluție a manifestațiilor de amploare pune presiune pe bugetul de stat, în condiții în care necesarul de finanțare pentru pachetul de măsuri nu a fost încă cuantificat oficial de către autorități.