Campania electorală pentru alegerile intermediare din Statele Unite, programate pe 3 noiembrie, este marcată de o proliferare masivă a reclamelor create cu ajutorul inteligenței artificiale. Aceste materiale folosesc imagini și videoclipuri false pentru a răspândi dezinformarea, în ciuda investițiilor de milioane de dolari necesare pentru difuzarea lor. Cercetătorii au identificat acest fenomen sub denumirea de „slopaganda”, un termen care combină conceptul de conținut de slabă calitate cu cel de propagandă politică.
Analiza realizată de organizația Wesleyan Media Project indică faptul că au fost identificate până în prezent 220 de reclame politice generate cel puțin parțial prin tehnologii de inteligență artificială. Din acest număr, 81% au fost finanțate de candidați sau organizații apropiate republicanilor susținuți de Donald Trump, în timp ce 12% aparțin democraților, restul fiind atribuite unor grupuri independente. Cercetătorii avertizează că numărul real de astfel de reclame este probabil mult mai mare decât cel raportat oficial.
Costurile pentru distribuția acestor materiale au ajuns la peste 137 de milioane de dolari, o cifră care contrastează puternic cu cei 50.000 de dolari cheltuiți pentru reclamele cu inteligență artificială în 2024. O problemă majoră este lipsa de transparență, deoarece doar 27% dintre reclamele analizate conțin o mențiune care să indice utilizarea tehnologiei. Erika Franklin Fowler, co-directoare a Wesleyan Media Project, a descris această tendință drept una problematică pentru integritatea procesului electoral.
Un exemplu de utilizare a materialelor false este spotul vizat asupra lui Abdul El-Sayed, candidat democrat pentru Senat în Michigan. Videoclipul, realizat de o organizație politică apropiată senatorului republican Ted Cruz, îl prezintă pe candidat jucând un joc de societate cu cărți pe care scrie „Moarte Americii” și „Sărbătoriți 11 Septembrie”. Materialul include și o fotografie de familie falsă în care acesta apare alături de patru femei purtând burka, susținând că misiunea sa este distrugerea Israelului și a Occidentului.
Problema dezinformării a fost semnalată și de senatorul democrat Jon Ossoff, care a descris utilizarea videoclipurilor trucate ca fiind o „pantă alunecoasă spre distrugerea adevărului în dezbaterea politică”. Ossoff a cerut eliminarea unei reclame în care este prezentat primind tratamente la un salon de înfrumusețare, material fiind acuzat de falsificare de către Senat Leadership Fund. Deși la nivel federal nu există reglementări care să impună etichetarea acestor reclame, anumite state americane au introdus deja restricții specifice.
În contextul politic actual, încrederea publicului în tehnologia inteligenței artificiale este în scădere, un sondaj al Fundației AAPC relevând că 73% dintre respondenți consideră inacceptabilă utilizarea acesteia pentru a crea imagini sau videoclipuri de campanie. Totuși, un raport al Centrului pentru Politici Tehnologice de la Universitatea din New York sugerează că „slopaganda” ar putea fi mai eficientă în mobilizarea alegătorilor sau în strângerea de fonduri decât în influențarea directă a alegerii unui candidat.