Parchetul bolivian a anunțat oficial deschiderea unei noi anchete împotriva fostului președinte de stânga, Evo Morales. Acesta este vizat pentru presupuse fapte de crimă și tortură, evenimente care au avut loc în urma unei operațiuni polițienești desfășurate în anul 2009. În cadrul acelei intervenții, trei cetățeni europeni au pierdut viața, printre victime numărându-se și un cetățean român de etnie maghiară, Arpad Magyarosi, împreună cu irlandezul Michael Dwyer și boliviano-croatul Eduardo Rozsa-Flores.
Incidentul s-a produs atunci când un comando de poliție a luat cu asalt un hotel din Santa Cruz, în partea de est a țării. În timpul operațiunii, cei trei bărbați menționați au fost împușcați mortal, deși autoritățile au susținut inițial că decesele au survenit în urma unui schimb de focuri. Totuși, această versiune oficială a fost contestată rapid de diverse părți. Alți doi bărbați care au supraviețuit evenimentului au depus denunțuri prin care au raportat fapte de tortură după ce au fost arrestați de poliție.
La momentul incidentului, guvernul de la acea vreme a susținut că grupul de europeni pregătea o mișcare separatistă. Această mișcare ar fi fost finanțată de către elita economică de dreapta din regiunea Santa Cruz. Ancheta actuală, cunoscută sub numele de dosarul „Hotelul Las Americas”, a fost declanșată în urma unei plângeri depuse de parlamentarii de dreapta Tomasa Yarhui și Rodrigo Antonio. Procurorul general interimar Jose Armando Urioste a precizat că investigația îl vizează și pe fostul vicepreședinte Alvaro Garcia Linera.
Această acțiune juridică intervine într-un context de instabilitate pentru fostul lider, după ce a fost arestat recent procurorul general Roger Mariaca. Acesta, numit în 2024 de un Parlament controlat de partidul lui Evo Morales, Mișcarea pentru Socialism (MAS), este acuzat de legături cu traficul de droguri. În prezent, Evo Morales se află în refugiu în zona Chapare, fiind deja vizat de alte două mandate de arestare: unul pentru rolul în protestele care au paralizat țara și unul pentru presupusul trafic al unei minore.
Cazul a ajuns în fața Comisiei Interamericane pentru Drepturile Omului (CIDH), care a concluzionat în anul 2021 că statul bolivian a comis încălcări ale drepturilor omului. Din acest motiv, dosarul a fost trimis în fața Curții Interamericane. Deocamdată, nici Evo Morales și nici fostul vicepreședinte Alvaro Garcia Linera nu au emis nicio declarație oficială cu privire la noile acuzații de crimă și tortură care le sunt aduse de procurorii bolivieni.
Evoluția acestui dosar reflectă tensiunile politice de lungă durată din Bolivia, unde acuzațiile de abuz de putere și violență de stat au marcat relația dintre guvernul de stânga și opoziția de dreapta. Anchetele care vizează figuri politice de rang înalt, precum fostul președinte, sunt adesea legate de decizii judiciare luate în perioade de tranziție sau de conflict social intens în țară.