Franța a fost martorul unui nou val de proteste de amploare desfășurat sâmbătă, 24 octombrie 2026, care a culminat cu aproape 1.000 de arestări. Sute de mii de persoane au ocupat străzile pentru a exprima nemulțumirea față de creșterea costului vieții și de starea sistemului de educație. Autoritățile au reacționat rapid prin mobilizarea a 70.000 de polițiști și jandarmi pentru a gestiona tensiunile și a preveni noi episoade de violență.
Conform datelor furnizate de Ministerul francez de Interne, aproximativ 410.000 de persoane au participat la manifestațiile organizate pe întreg teritoriul țării. Totuși, cifrele oficiale sunt contestate de sindicatul CGT, care implică în mobilizare și estimează prezența a aproape 800.000 de manifestanți. În capitala Paris, autoritățile au numărat 110.000 de participanți, în timp ce organizatorii au susținut că numărul real de oameni din stradă a ajuns la 250.000.
Deși manifestațiile au început în mare parte pașnic, situația a degenerat spre seară în confruntări violente în diverse localități, inclusiv în Marsilia, Lyon, Bordeaux și Strasbourg. La Paris, protestatarii cu fețele acoperite au aruncat obiecte și artificii spre forțele de ordine, care au intervenit cu gaze lacrimogene, grenade acustice și tunuri cu apă. La Marsilia, grupuri de tineri au incendiat tomberoane pentru a bloca drumurile și au aruncat pietre și sticle spre polițiști.
Pentru a menține ordinea, guvernul a desfășurat 70.000 de polițiști și jandarmi, utilizați împreună cu elicoptere și vehicule blindate. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a confirmat cifra de aproape 1.000 de arestări, menționând că bilanțul ar putea crește pe măsură ce datele sunt centralizate. Autoritățile au înregistrat în total 289 de manifestații la nivel național, iar în Nisa au avut loc confruntări între extremiști de dreapta și manifestanți, rezultând alte 11 arestări.
Marea parte a nemulțumirilor a pris în val în luna septembrie, când elevii au protestat împotriva lipsei de personal și a finanțării insuficiente în școli. Ulterior, mișcarea a fost preluată de profesori, studenți și sindicate, care cer investiții în educație și măsuri împotriva costurilor ridicate la locuințe și energie. Președintele Emmanuel Macron s-a întâlnit vineri cu reprezentanți ai elevilor, însă aceștia au anunțat că protestele vor continua, organizatorii urmând să revină în stradă pe 31 octombrie.
Acest val de agitație socială se înscrie într-un context de tensiuni politice și economice persistente în Franța. Manifestațiile de acest tip au pus o presiune constantă asupra autorităților, mai ales după ce evenimentele din weekendul precedent au declanșat jafuri și distrugeri de proprietăți. Mobilizarea masivă a forțelor de securitate a fost o măsură preventivă directă pentru a evita repetarea unor astfel de daune materiale la scară largă.