Generația Z, reprezentată de tinerii cu vârste cuprinse între 14 și 29 de ani, a devenit o forță politică de impact la nivel mondial. Această categorie de vârstă organizează proteste împotriva corupției, a autoritarismului și a inegalităților sociale, marcând o schimbare în dinamica politică globală. Cercetătorii au identificat cel puțin 25 de proteste internaționale în care rolul acestor tineri a fost semnificativ, acoperind o gamă variată de obiective sociale și politice.
Revendicările acestor mișcări sunt diverse, de la cererea unor investiții mai mari în educație și asigurarea unor locuințe accesibile, până la combaterea crizei climatice și apărarea democrației. Erica Chenoweth, politolog la Harvard Kennedy School, susține că o parte importantă a tinerilor a decis să nu mai rămână pasivă în timp ce sistemele politice actuale nu reușesc să răspundă la așteptările lor. Această saturație socială alimentează o mobilizare constantă.
În diverse regiuni, aceste mișcări au produs schimbări politice majore. În Bangladesh, protestele studenților împotriva unei legi privind cotele de angajare au dus la demisia premierului Sheikh Hasina. În Serbia, mișcările studențești au contestat controlul asupra presei și ocuparea instituțiilor, contribuind la înlăturarea lui Aleksandar Vučić după 14 ani de guvernare. În Europa, tinerii din Franța, Spania și Germania protestează pentru condiții școlare, locuințe și măsuri climatice.
Tehnologia joacă un rol crucial în organizarea acestor acțiuni, prin utilizarea platformelor TikTok și X pentru amplificarea nemulțumirilor. Serverele Discord și grupurile de mesagerie permit o organizare descentralizată, facilitând mișcările de stradă. În Brazilia, mobilizarea online a influențat rezultatul alegerilor prezidențiale, unde studenții de la Universitatea Federală Fluminense au organizat marșuri în sprijinul lui Luiz Inácio Lula da Silva, după ce acesta a pierdut primul tur.
Totuși, aceste proteste sunt adesea întâmpinate cu represiune violentă din partea autorităților. În India, protestele împotriva guvernului condus de Narendra Modi au dus la arestări masive și utilizarea gazelor lacrimogene. În Bangladesh, experții ONU au estimat că până la 1.400 de persoane au fost ucise în urma protestelor din 2024. În Maroc, mișcarea Gen Z-212 a dus la punerea sub acuzare a peste 2.000 de persoane, în urma protestelor împotriva corupției și a lipsei de oportunități.
Fenomenul de protest de către tineri reflectă o prăbușire a contractului social, în care ideea că economiile pot genera bunăstare și egalitate socială și-a pierdut credibilitatea. Această evoluție indică o transformare generațională profundă în afacerile mondiale, capabilă să contracareze tendința globală de regres democratic. Tinerii solicită o ascultare reală, considerând că sunt tratați în mod nejustificat ca niște copii de către decidenții politici.