Parlamentul Greciei a aprobat oficial o nouă lege care restricționează accesul minorilor sub vârsta de 15 ani la platformele de socializare. Prin această decizie, Grecia devine una dintre primele țări din cadrul Uniunii Europene care introduce o astfel de limită de vârstă în mediul digital. Măsura vizează protejarea copiilor împotriva riscurilor de hărțuire și a consecințelor negative asupra sănătății mintale cauzate de utilizarea excesivă a internetului.
Proiectul de lege a fost susținut și votat de partidul de guvernământ, Noua Democrație, sub impulsul guvernului elen. În cadrul votului, partidele de opoziție au manifestat poziții diverse față de această reglementare. PASOK a ales să se abțină de la vot, deoarece propunea o interdicție totală limitată la copiii sub 13 ani, oferind în schimb control parental pentru intervalul de vârstă 13-14 ani. Formațiunile politice SYRIZA și KKE au votat împotrivă.
Implementarea măsurii va deveni obligatorie pentru platformele de socializare începând cu data de 1 ianuarie 2027. Până la acest termen, serviciile digitale vor trebui să stabilească metode eficiente de verificare a vârstei pentru a împiedica accesul celor sub pragul de 15 ani. Printre serviciile care vor fi vizate de această reglementare se numără platforme precum Facebook, Instagram și TikTok, în funcție de definiția legală a rețelelor sociale.
Ministrul guvernării digitale și al inteligenței artificiale, Dimitris Papastergiou, a declarat că intervenția este necesară și proporțională cu legislația europeană. Acesta a subliniat că guvernul nu putea aștepta o lege europeană perfectă în timp ce copiii sunt expuși zilnic pericolelor digitale. Pentru verificarea vârstei, se vor putea utiliza instrumente precum Kids Wallet sau Gov.gr Wallet, însă platformele vor primi doar confirmarea dacă utilizatorul depășește pragul de 15 ani, fără datele exacte de naștere.
Reglementarea nu prevede nicio excepție care să permită accesul minorilor sub limita de 15 ani chiar și cu acordul părinților. Autoritățile elene consideră că statul are datoria de a proteja copilăria în fața crizelor de sănătate mintală care afectează tinerii în contextul actual. Decizia este văzută ca o reacție directă la nevoia de a limita expunerea necontrolată a tinerilor la mediul online, considerată o problemă de siguranță publică.
Această mișcare legislativă din Grecia se înscrie într-un context de reglementări tot mai stricte la nivel de Uniune Europeană privind protecția datelor și siguranța minorilor în spațiul digital. Statele membre ale UE caută din ce în ce mai des mecanisme de control pentru a echilibra libertatea de acces la internet cu necesitatea de a preveni abuzurile și impactul psihologic negativ asupra generațiilor tinere.