Temperaturile extreme înregistrate în Europa în timpul verii anului 2026 au fost asociate cu un număr alarmant de 50.391 de decese. Analiza realizată de specialiștii de la Imperial College London și London School of Hygiene & Tropical Medicine evidențiază consecințele severe ale caniculei asupra sănătății populației din zonele urbane. Cercetarea a inclus date din 854 de zone urbane situate în 30 de țări, oferind o imagine detaliată asupra mortalității cauzate de temperaturile ridicate.
Din totalul deceselor estimate pentru perioada iunie–august 2026, aproximativ 32.619 de decese, ceea ce reprezintă circa două treimi, au fost atribuite schimbărilor climatice. Această încălzire a fost generată de activitatea umană, în special prin utilizarea combustibililor fosili. Cercetătorii au observat o creștere masivă a mortalității, numărul de decese din 2026 fiind cu 71% mai mare decât cel calculat pentru vara anului 2022, când s-au înregistrat 29.480 de decese.
România se poziționează printre țările europene cu cele mai mari rate de mortalitate cauzate de căldură, ocupând locul al treilea din cele 30 de țări analizate. După Croația și Malta, România prezintă o rată medie anuală standardizată de 223 de decese la un milion de locuitori în zonele urbane. Croația a înregistrat o rată de 327 de decese, iar Malta de 226 de decese la un milion de locuitori, valori ajustate statistic pentru a permite comparații corecte între populații.
Bucureștiul ocupă o poziție critică în ceea ce privește impactul caniculei, fiind pe locul al doilea într-un clasament al capitalelor europene analizate. Capitala României este depășită doar de orașul Zagreb, având o rată medie anuală standardizată de 268 de decese asociate căldurii la un milion de locuitori. Specialiștii explică aceste niveluri ridicate din sud și sud-estul Europei prin expunerea constantă a populației la temperaturi extrem de ridicate.
Impactul caniculei a fost cel mai puternic în perioada 17 iunie – 1 iulie, când temperaturile medii zilnice au depășit cu aproximativ 5,3 grade Celsius valorile obișnuite. Aproape o treime din decesele totale de vară au fost asociate acestui episod specific de căldură extremă. Deși persoanele de peste 85 de ani au reprezentat aproximativ jumătate din decese, cercetătorii au identificat peste 800 de decese în rândul grupului de vârstă 20–44 de ani.
Analiza de impact a schimbărilor climatice a fost realizată prin utilizarea datelor meteorologice și a unor modele statistice care descriu relația dintre temperatură și mortalitate. Cercetătorii au comparat temperaturile din 2026 cu un scenariu climatic care nu ar fi inclus încălzirea provocată de activitatea umană. Această metodologie a permis calcularea exactă a numărului de decese care pot fi direct atribuite schimbărilor climatice actuale.