Schimbările climatice afectează rapid și sever mediul urban din Europa, având consecințe directe asupra sănătății populației. Conform raportului „Europe Cities Report 2026”, publicat de The Lancet, mortalitatea asociată cu căldura a crescut, în medie, cu 82 de decese la un milion de locuitori în perioada 2015-2024, comparativ cu perioada 1991-2000. Acest fenomen de creștere a mortalității este observat în aproape toate orașele analizate în cadrul studiului de amploare.
Analiza detaliată arată că mortalitatea legată de temperaturile ridicate a urcat în 98,7% dintre orașele europene studiate. Diferențele regionale sunt marcante, Europa de Vest înregistrând o creștere medie de 64 de decese la un milion de locuitori. În schimb, Europa de Sud este mult mai grav afectată de aceste schimbări, raportând 132 de decese suplimentare la un milion de locuitori, ceea ce reprezintă o creștere de 161% față de perioadele anterioare.
Pe lângă temperaturile extreme, calitatea aerului este afectată de incendiile de vegetație. Între anii 2003 și 2023, numărul zilelor în care locuitorii orașelor europene au respirat fum toxic a crescut în aproximativ 10% dintre localități, în timp ce în circa 4% din orașe această valoare a scăzut. La nivelul întregului continent, creșterea generală a fost de 7%, cu impactul fiind cel mai vizibil în orașele situate în sudul și estul Europei.
Evoluția climatică favorizează și apariția unor riscuri sanitare noi, precum răspândirea bolilor infecțioase. Temperaturile ridicate permit prezența tot mai frecventă a țânțarilor care transmit boli considerate anterior ca fiind strict tropicale. Această schimbare de paradigmă biologică aduce noi provocări pentru sistemele de sănătate publică din Europa, pe măsură ce vectorii de transmitere se adaptează la noile condiții de temperatură din mediul urban.
Studiul a fost realizat de o echipă condusă de Cathryn Tonne și José Chen-Xu, de la Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona (ISGlobal). Cercetătorii au evaluat 28 de indicatori diferiți privind efectele climei asupra sănătății, aplicând metodologia pe un eșantion de peste 800 de orașe europene. Pentru realizarea acestui proces de analiză, echipa a utilizat date furnizate de Eurostat și alte surse de informații relevante.
Fenomenul de încălzire globală și creșterea frecvenței evenimentelor meteorologice extreme sunt teme centrale în dezbaterea privind reziliența orașelor. Autorii subliniază că prin implementarea unor măsuri de adaptare și prin reducerea emisiilor, orașele pot crea comunități mai rezistente. Aceste acțiuni pot contribui simultan la întărirea economiei locale și la îmbunătățirea generală a sănătății publice în întreaga regiune europeană.