Capitala Ucrainei, Kiev, traversează o perioadă de intensificare a atacurilor rusești, ceea ce transformă treptat orașul într-o zonă de front. Dacă anterior majoritatea bombardamentelor aveau loc pe timpul nopții, noile campanii de atacuri cu drone propulsate de motoare cu reacție au început să afecteze activitățile zilnice. Sirenele de raid aerian și exploziile întrerup acum programul de lucru, deplasările prin oraș și activitățile cotidiene ale cetățenilor.
O săptămână de atacuri aproape neîntrerupute a marcat o schimbare drastică în ritmul vieții din Kiev. Între 25 septembrie și 2 octombrie, cel puțin 16 persoane au fost ucise și peste 100 au fost rănite în capitală și în regiunea sa. Pe 25 septembrie, un atac cu drone a lovit un bloc de locuințe din districtul Pecerski, provocând moartea unui băiat de 14 ani și rănirea a 59 de persoane.
Infrastructura orașului a fost lovită repetat, inclusiv Academia Națională de Științe a Ucrainei, care a luat foc în urma unui atac. Rusia a țintit și depoul feroviar, centre de date, clădiri de birouri și instituții de învățământ. Pe 30 septembrie, atacurile s-au concentrat asupra infrastructurii energetice, ceea ce a dus la întreruperi de urgență ale alimentării cu electricitate. Pe 1 octombrie, dronele au lovit o școală și Podul de Sud, în timp ce pe acesta circulau mașini și un tren de metrou.
Sociologii observă că locuitorii Kievului încep să semene cu populația din regiunile estice, aflate mai aproape de linia frontului. Oleksii Antipovici, directorul Rating Group, afirmă că Kievul poate fi deja considerat o regiune de pe front, având în vedere deteriorarea sănătății, pierderea veniturilor și distrugerea proprietăților. Atmosfera este dominată de anxietate și incertitudine, deoarece atacurile nu mai sunt previzibile, fiind descrise ca o „latorie” în care securitatea nu mai poate fi anticipată.
În ciuda presiunii, rezistența populației rămâne ridicată, conform datelor de la Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS). Un sondaj realizat între 21 august și 10 septembrie a indicat faptul că 83% dintre locuitori susțin continuarea rezistenței armate, chiar dacă Rusia ar priva populația de electricitate, încălzire sau apă. De asemenea, ponderea celor dispuși să suporte războiul a crescut de la 61% în aprilie la 69% la începutul lunii august.
Situația energetică din Kiev rămâne critică, autoritățile fiind nevoite să impună restricții de alimentare cu electricitate în urma atacurilor asupra instalațiilor. Această măsură vine într-un context de vulnerabilitate crescută, având în vedere că infrastructura a fost deja afectată de atacurile repetate din sezonul rece precedent. Gestionarea resurselor de energie devine o prioritate vitală pentru supraviețuirea orașului pe măsură ce se apropie perioada de iarnă.