Lituania se confruntă cu un proces de dezafectare a fostei Centrale Nucleare Ignalina, o operațiune descrisă de oficialii lituanieni drept o provocare globală fără precedent. Anunțul a fost făcut în cadrul celei de-a 70-a Conferințe Generale a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Proiectul vizează dezmembrarea a două reactoare de tip RBMK-1500, o structură care prezintă dificultăți tehnice noulte pentru specialiștii implicați în procesul de dezafectare nucleară.
Viceministrul Energiei, Gabriel Gorbačevski, a subliniat că acest proiect unic abordează obstacole tehnice întâlnite niciodată până acum în practica internațională de dezafectare. Deoarece cererea globală pentru dezafectarea unor astfel de instalații este în creștere, Lituania oferă perspective valoroase pentru viitor. Această misiune necesită metode de dezmembrare pe care nicio altă țară nu le-a mai încercat până în prezent, transformând țara într-un pionier al sectorului.
Instalația Ignalina, situată în estul Lituaniei, a fost o componentă majoră din epoca sovietică, utilizând un design similar cu cel al centralei de la Cernobîl. Pentru a adera la Uniunea Europeană, Lituania a acceptat dezafectarea acestei centrale, ultimul reactor fiind oprit în anul 2009 pentru a elimina riscurile de siguranță structurală. Inginerii trebuie acum să gestioneze o rețea internă complexă formată din peste 2.000 de canale individuale care au găzduit componente de răcire, sisteme de control și combustibil nuclear.
Dificultățile tehnice sunt accentuate de nivelul de contaminare intensă a nucleelor de reactor. Conform unui raport Euractiv, muncitorii sunt nevoiți să utilizeze echipamente robotizate personalizate pentru a putea efectua demontarea de la distanță. Această abordare este esențială pentru a naviga prin structura reactorului RBMK-1500, unde componentele sunt extrem de periculoase pentru intervenția umană directă, impunând standarde de siguranță și tehnologii de ultimă generație.
În paralel, Lituania a ridicat îngrijorări privind Centrala Nucleară Astravets din Belarus, situată aproape de graniță. Gabriel Gorbačevski a criticat lipsa de transparență a Minskului privind defecțiunile de echipament și planurile de extindere a programului nuclear. Oficialul a declarat că „Siguranța nucleară nu poate fi limitată de granițele statelor”, insistând pe necesitatea consultărilor transfrontaliere și pe rolul AIEA în consolidarea standardelor de siguranță pentru regiune.
Problemele de siguranță legate de instalația Astravets au fost semnalate și de Parlamentul European în anul 2021. Instituția a cerut suspendarea lansării comerciale a centralei din Belarus, invocând opriri de urgență frecvente și necomunicate, precum și o punere în funcțiune defectuoasă. Națiunile baltice au luat măsuri pentru a bloca intrarea energiei electrice generate de această facilitate pe piețele lor locale, solicitând implementarea completă a recomandărilor UE.