O serie de manifestații de amploare au avut loc sâmbătă pe întreg teritoriul Franței, în care studenții, sindicaliștii și activiștii mișcării Vestelor Galbene au protestat împotriva prețurilor ridicate și a inegalităților sociale. Protestatarii au exprimat nemulțumiri legate de sistemul de învățământ aflat într-o stare precară, precum și de nivelul de trai. Evenimentele au generat confruntări violente în orașe precum Paris, Marsilia, Rennes, Toulouse și Angers, ducând la intervenții masive ale forțelor de ordine.
Ministerul de Interne a raportat că, până la mijlocul după-amiezii, aproximativ 272 de persoane au fost arestate în urma incidentelor violente. Acestea au implicat persoane cu fețele acoperite și au inclus tentative de jaf, atacuri asupra instituțiilor de putere și a instituțiilor de presă, precum și incendierea mobilierului stradal. În Lyon, manifestanții au incendiat un centru de informare turistică, iar în Marsilia, sediul primăriei a fost vandalizat, fapt ce a determinat primarul local să anunțe trimiterea unor efective suplimentare de polițiști.
În timpul confruntărilor de la Paris și Marsilia, poliția a utilizat gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile. Deși utilizarea grenadelor asurzitoare fusese suspendată anterior pentru manifestațiile studențești, ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a precizat că acestea ar putea fi folosite sâmbătă. Tacticile forțelor de ordine au fost deja criticate după rănirea unui adolescent care și-a pierdut o mână în urma unei grenade asurzitoare, în timp ce prim-ministrul Sébastien Lecornu a menționat că peste 900 de polițiști au fost răniți în timpul protestelor anterioare.
Președintele Emmanuel Macron a făcut un apel la „calm și respect”, subliniind că dreptul de a protesta trebuie să fie însoțit de respect față de oameni și bunuri. Manifestațiile de sâmbătă reprezintă o extindere a unui val de protest început luna trecută în liceele din suburbiile sărace din nordul Parisului, unde elevii s-au plâns de lipsa profesorilor și de starea degradată a infrastructurii școlare. Protestatarii au menționat că lupta lor vizează prețul combustibilului și condițiile de învățare decente.
În centrul Parisului, prezența poliției a fost masivă, în special în zonele de lângă bulevardul Champs-Élysées și Arcul de Triumf, zone care au fost excluse de pe traseele celor două manifestații autorizate. Mișcarea Vestelor Galbene, care a marcat precedentul mandat al lui Emmanuel Macron, a fost invocată de protestatarii care au blocat străzi. Această mișcare a apărut în 2018 ca o reacție la taxele pe motorină, transformându-se ulterior într-un protest amplu împotriva costului vieții.
Contextul economic al Franței este marcat de presiuni semnificative, în special în ceea ce privește gestionarea datoriei publice. Eforturile guvernului de a reduce acest deficit nu au reușit să liniștească investitorii, fapt ce a împins costurile de împrumut ale statului la cele mai ridicate niveluri din ultimele peste două decenii. Această situație financiară complicată coincide cu ultima etapă a mandatului prezidențial al lui Emmanuel Macron, într-un climat politic fragmentat.