Marocul organizează alegeri legislative pentru stabilirea noii compoziții a Parlamentului, într-un context social tensionat de protestele conduse de tineri. Aceste manifestări au izbucnit în ultimul an, reflectând frustrările generației tinere în privința accesului la servicii publice și a perspectivelor economice. Un alt eveniment care a evidențiat aceste dificultăți a fost tentativa masivă de traversare a frontierei către enclava spaniolă Ceuta, desfășurată în această vară.
La acest scrutin participă 28 de partide politice, inclusiv o alianță formată special pentru aceste alegeri, alături de două liste de candidați independenți. Pentru ocuparea celor 395 de locuri ale Camerei Reprezentanților au fost înregistrate în total 7.288 de candidaturi. Pe listele electorale oficiale sunt înscrise 15.801.162 de alegători, dintr-un număr total de aproximativ 26,7 milioane de cetățeni marocani eligibili la vot.
Demografia alegătorilor relevă o disparitate semnificativă între generații, tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani reprezentând doar 4% din totalul celor înscriși. În schimb, persoanele de peste 60 de ani constituie peste 29% din corpul electoral. Această situație coincide cu o rată a șomajului de 37% în rândul tinerilor în anul 2025, în timp ce milioane de persoane între 15 și 29 de ani nu se află în sistemul de educație sau pe piața muncii.
Partidele implicate au pus accent pe promisiuni legate de locuri de muncă, salarii și reforme sociale. RNI promite crearea unui milion de locuri de muncă și un salariu minim de 5.000 de dirhami, echivalentul a aproximativ 525 de dolari, în timp ce PAM propune măsuri similare pentru locuințe. Partidul Istiqlal vizează accesul la spitalele publice, PPS propune reducerea abandonului școlar, iar PJD pune accent pe reducerea diferențelor economice dintre orașe și restul țării.
Constituția prevede ca regele să desemneze premierul din partidul cu cele mai multe mandate, însă formarea unei coaliții va fi necesară deoarece nicio entitate nu este așteptată să obțină majoritatea absolută. Printre liderii potențiali se numără Fouzi Lekjaa sau Fatima-Zahra Mansouri, care ar putea deveni prima femeie premier. Aziz Akhannouch, care a condus guvernul din 2021, nu mai candidează după ce a renunțat la conducerea RNI.
Deși scrutinul determină viitorul guvern, monarhia păstrează atribuții strategice în domeniile apărării și politicii externe. Conform observațiilor, acest proces electoral nu va modifica fundamental echilibrul de putere, deoarece regele Mohammed al VI-lea menține un rol decisiv în orientarea politicilor majore ale țării. Participarea la vot este urmărită ca un indicator al încrederii în instituțiile statului.