Mișcarea socială Vestele Galbene, cunoscută pentru protestele din anii 2018 și 2019, a anunțat organizarea a peste o mie de acțiuni de protest pentru ziua de sâmbătă. Aceste manifestări sunt coordonate împreună cu liceenii și studenții, având ca scop principal denunțarea creșterii costului vieții. Protestatarii urmăresc să recupereze spațiul public, profitând de valul de nemulțumire din rândul tinerilor pentru a atrage atenția asupra inflației record, exact la șase luni înainte de alegerile prezidențiale.
Mobilizarea este alimentată de o inflație care a atins 3,1% pe un an în luna septembrie, reprezentând cea mai mare valoare de după ianuarie 2024. Tensiunile sociale sunt accentuate de scăderea puterii de cumpărare într-o țară care se confruntă cu o datorie mare și este supravegheată atent de piețele financiare. Pe rețelele sociale au circulat apeluri pentru purtarea vestelor galbene, însă chemările au căpătat amploare odată cu furia liceenilor care solicită resurse suplimentare pentru sectorul educației.
Un apel intitulat „jaunes et jeunes” invită la o convergență a luptelor, adresându-se vestelor galbene, tinerilor din generația Z, dar și unor grupări precum Indignații, țăranii, pompierii sau cadrele medicale. Lista revendicărilor este extinsă, incluzând creșterea prețurilor la carburanti, înghețarea alocațiilor și a salariilor în proiectul de buget, precum și critica sistemului democratic. De asemenea, protestatarii denunță deficitul de profesori, închiderea serviciilor publice și platforma de acces în învățământul superior Parcoursup.
Programul pentru sâmbătă include un mix de manifestații și blocaje în diverse orașe, vizând benzinării, gări, depozite petroliere, poduri sau adunări în sensuri giratorii. Autoritățile se așteaptă la mișcări sociale semnificative înainte de alegerile prezidențiale de primăvară, deși notează caracterul foarte heteroclit al acestui protest. Pentru a menține ordinea, vor fi impuse interdicții de manifestare în imediata apropiere a instituțiilor sensibile, precum președinția, guvernul sau parlamentul.
Din punct de vedere politic, partidul de stângă radicală, La France insoumise, susține această convergență a revendicărilor. În prezent, Marine Le Pen, candidata extremei drepte, conduce sondajele înaintea alegerilor prezidențiale. Cercetătorul Paolo Stuppia subliniază că dinamica de policriză, care cuprinde schimbări climatice și precaritate, poate justifica o joncțiune între tineri și mișcarea Vestelor Galbene, în special dacă răspunsul poliției va fi unul dur.
Contextul economic al Franței este marcat de o presiune constantă asupra bugetului de stat și de necesitatea de a gestiona deficitul financiar. Într-un cadru de supraveghere financiară strictă, orice mișcare de masă care vizează creșterea cheltuielilor publice sau modificarea alocațiilor poate genera instabilitate. Această situație de tensiune macroeconomică alimentează direct nemulțumirea cetățenilor față de nivelul de viață și de puterea de cumpărare disponibilă în economie.