Tribunalul Superior de Justiție din Navarra a confirmat nulitatea concedierii unei angajate, stabilind că există indicii clare de discriminare. Femeia a fost sancționată deoarece a solicitat modificarea programului de lucru pentru a putea asigura îngrijirea copilului său. Instanța a decis că angajatorul nu a putut demonstra că decizia de încheiere a contractului a fost bazată pe motive obiective, independente de cererea de a lucra în tura de noapte.
Angajata, care lucra pe un contract pe durată determinată din septembrie 2022, încerca să își echilibreze viața profesională cu cea de familie. După ce a devenit mamă în 2023, aceasta s-a întors la serviciu în februarie 2024 cu un program redus. Ulterior, femeia a solicitat lucrul exclusiv noaptea, o măsură pe care compania a acceptat-o inițial pentru o perioadă de șase luni, la sugestia departamentului de resurse umane.
Conflictul a escaladat atunci când compania i-a comunicat prin WhatsApp că trebuie să revină la un program cu ture rotative. Femeia a explicat că acest regim îi este imposibil de respectat din cauza responsabilităților de îngrijire a fiului său. Deși reprezentanții firmei au susținut inițial că absența ei din graficele de lucru a fost o eroare, în ziua în care s-a prezentat la serviciu, ea a primit decizia de concediere.
Compania a invocat motive de ordin organizatoric și de producție, susținând că performanțele angajatei nu erau la nivelul cerut. Totuși, instanța a reținut că nu existau reclamații anterioare privind activitatea acesteia. Angajatorul a oferit o compensație de 2.009,83 euro, însă Tribunalul Social nr. 3 din Pamplona/Iruña a decis că această sumă este insuficientă, obligând firma să plătească despăgubiri de 30.000 de euro.
Pe lângă plata sumei de 30.000 de euro pentru prejudiciul moral, compania este obligată să o reîncadreze pe femeie și să îi achite salariile aferente perioadei de la concediere. Tribunalul Superior de Justiție din Navarra a respins apelul firmei, care susținea că alte cinci persoane fuseseră concediate în aceeași zi. Judecătorii au considerat că momentul concedierii reprezintă un indiciu de discriminare, agravând starea de anxietate a femeii.
Deciziile judecătorești privind protecția angajaților în situații de conciliere între muncă și familie sunt esențiale în cadrul legislației europene de muncă. Aceste procese urmăresc să prevină excluderea persoanelor cu responsabilități de îngrijire, precum părinții monoparentali, din forța de muncă. În astfel de cazuri, probarea lipsei de motive obiective din partea angajatorului duce adesea la anularea deciziilor de concediere și la acordarea unor compensații substanțiale.