Polonia a trasat un avertisment ferm către marile platforme de social media, amenințând cu aplicarea unor sancțiuni financiare în cazul în care acestea nu vor combate eficient propaganda rusă. Ministrul polonez al Afacerilor Digitale, Krzysztof Gawkowski, a solicitat companiilor să accelereze eliminarea conturilor false și a rețelelor de boți, precum și să își întărească echipele de moderare. Această acțiune vine pe fondul unor acuzații privind lipsa de responsabilitate a marilor tehnologii în gestionarea conținutului dezinformator.
Datele furnizate de Institutul Național de Cercetare NASK din Polonia arată o gestionare deficitară a sesizărilor primite de companii. În prima jumătate a anului 2026, au fost înregistrate peste 65.000 de sesizări privind conturi false și dezinformare, însă platformele au luat măsuri în mai puțin de un sfert din aceste cazuri. Mai exact, companiile au eliminat doar 7% dintre situațiile raportate, în timp ce în peste 17% dintre cazuri au aplicat alte tipuri de măsuri de moderare.
Krzysztof Gawkowski a descris situația actuală ca fiind un conflict digital direct, în care platformele de social media acționează involuntar sau prin neglijență ca un „aliat tăcut” al boților ruși și al GRU-ului de la Kremlin. Ministrul a susținut că unele companii profită chiar de pe urma răspândirii conținutului înșelător. El a cerut ca aceste entități să creeze echipe de moderare care să cunoască limba poloneză și să mențină o comunicare directă, în timp real, cu organizațiile care semnalează conținutul suspect.
Pentru a îmbunătăți procesul, autoritățile poloneze solicită reducerea timpilor de răspuns la sesizări și renunțarea la procedurile de apel pe care le consideră ineficiente. Orice solicitare a statului care nu va fi satisfăcută de către aceste platforme va declanșa proceduri de impunere a unor sancțiuni financiare. Companiile Discord, Google, Meta, X, Telegram și TikTok nu au oferit, până în prezent, comentarii imediate la aceste acuzații formulate de autoritățile din Polonia.
Aceste măsuri de control sunt luate într-un context în care Rusia este acuzată de mai multe state occidentale că desfășoară campanii de dezinformare pentru a destabiliza societățile și a alimenta diviziunile sociale. Deși Moscova respinge aceste acuzații, considerând că amenințarea este exagerată din motive politice, numeroase state europene tratează deja fenomenul de dezinformare ca pe o problemă majoră de securitate națională.
Problema dezinformării online a devenit un subiect central de securitate în Europa, reflectând necesitatea reglementărilor stricte pentru a proteja integritatea proceselor democratice. Statele europene au început să implementeze cadre legislative care obligă companiile de tehnologie să fie mai transparente cu privire la algoritmii de recomandare și la modul în care gestionează conținutul malițios, încercând să limiteze influența actorilor externi asupra opiniei publice.