Sute de mii de manifestanți au ocupat străzile Franței sâmbătă, organizând marșuri pentru a denunța creșterea costului vieții și inegalitatea socială. Deși mulți au manifestat pașnic, atmosfera s-a deteriorat brusc odată cu lăsarea nopții, când au izbucnit ciocniri violente în orașe precum Paris și Marsilia. Autoritățile au desfășurat o operațiune masivă de securitate pentru a evita repetarea tulburărilor din săptămâna precedentă, însă grupuri de manifestanți au reușit să provoace agresiuni împotriva forțelor de ordine.
Ministerul de Interne a raportat că 410.000 de persoane au participat la protestele de la nivel național, însă sindicatele susțin că cifra reală este de două ori mai mare. La periferia de sud-est a Parisului, cel puțin 110.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a exprima nemulțumirea față de situația economică. În capitală, poliția de intervenție a folosit gaze lacrimogene și tunuri de apă împotriva unui grup de aproximativ 500 de tineri care s-au dispersat în condiții de ploaie și temperaturi scăzute.
În Marsilia, situația a devenit tensionată atunci când tinerii au aprins coșuri de gunoi pentru a bloca drumurile și au aruncat cu pietre și sticle asupra polițiștilor. Autoritățile au raportat că mai multe magazine, inclusiv două bijuterii, au fost jefuite în timpul acestor evenimente. Violentele s-au extins și în alte orașe franceze, precum Lyon, Bordeaux, Grenoble, Clermont-Ferrand, Lille, Rennes, Nantes și Toulouse, afectând ordinea publică în numeroase localități.
Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că grupuri de risc ridicat s-au desprins de corpul principal al marșurilor pentru a comite acte de violență. Acesta a acuzat activiștii de extremă stângă și bandele criminale de încercarea de a provoca tulburări, menționând totodată că activiștii de extremă dreaptă au căutat confruntări în Nisa și Montpellier. Pentru a asigura ordinea, au fost mobilizați 70.000 de polițiști și jandarmi, un număr cu 10.000 de persoane mai mare decât în cazul tulburărilor de la mijlocul lunii octombrie.
Impactul asupra vieții urbane a fost semnificativ, în special în centrul Parisului, care a început să semene cu un oraș aflat sub blocadă. Multe instituții culturale de renume, precum Luvrul, Musee d'Orsay și Opera din Paris, au fost închise preventiv, iar peste 20 de stații de metrou au fost scoase din funcțiune. Comercianții au ales să își baricadeze vitrinele, iar managerul unui butic Kiton din Paris, Oskar, a explicat că nu mai există clienți în zonă, ceea ce face ca deschiderea magazinelor să nu mai fie profitabilă.
Aceste manifestări de amploare reprezintă o extindere a unui val de protest care a început luna trecută prin mici demonstrații studențești în suburbiile Parisului. Inițial axate pe condițiile din mediul școlar, protestele s-au transformat rapid într-un movement național împotriva politicilor economice ale guvernului. Fenomenul de instabilitate socială a început să influențeze și regiunea, inspirând demonstrații similare în țări vecine, precum Belgia, Italia sau Albania.