O serie de manifestații de amploare sunt așteptate miercuri în Grecia, cu participarea elevilor, studenților, profesorilor și a funcționarilor publici. Aceste acțiuni de protest sunt organizate în semn de nemulțumire față de costul ridicat al vieții, fiind comparate de organizatori cu situația socială din Franța. Principalele puncte de concentrare ale protestatarilor sunt Atena și Salonic, al doilea cel mai mare oraș al țării, unde se anunță mobilizări la mijlocul zilei.
În Atena, zeci de studenți au început deja să monteze corturi în piața Syntagma, chiar în fața clădirii Parlamentului, în timp ce acțiuni similare au avut loc și pe o stradă pietrală din Salonic. Aceasta reprezintă a doua mobilizare într-un interval de o săptămână, având ca obiectiv principal denunțarea costurilor exorbitante ale locuințelor, o problemă care îi afectează în mod direct pe studenți. Katia Koubousidou, președintele studenților la filosofie și pedagogie la Universitatea Aristotel din Salonic, a declarat că cererea lor este pentru o educație publică și gratuită.
Pe partea funcționarilor, confederația Adedy a solicitat încetarea activității începând cu ora 11:00, local, și organizarea unei manifestații la Atena. Această organizație cere creșteri salariale și un sprijin substanțial pentru profesori, subliniind dificultățile economice. Deși salariul minim din Grecia a crescut de la criza financiară, acesta nu depășește pragul de 920 de euro net, ceea ce contribuie la presiunea economică resimțită de cetățeni. Manifestanții folosesc bannere care fac legătura între luptele pentru educație din Grecia și cele din Franța.
Sectorul educației este și un punct central al nemulțumării, elevii și profesorii de liceu protestând împotriva deficitului de personal și a lipsei infrastructurii. Conform uniunii sindicale Olme, în școli lipsesc în prezent 15.000 de profesori. Protestatarii solicită o creștere a cheltuielilor publice în acest domeniu pentru a compensa lipsurile actuale. Katia Koubousidou a descris situația ca fiind devenită insuportabilă pentru studenți din cauza costurilor ridicate aferente studiilor lor.
Guvernul conservator grec încearcă să evite orice paralelă cu violențele din Franța. Prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a declarat că Grecia nu se va mai întoarce niciodată la perioada marilor frământări sociale ce au caracterizat criza financiară și măsurile de austeritate. Această abordare oficială încearcă să liniștească tensiunile, în ciuda faptului că organizatorii protestelor au anunțat că au un plan pentru a continua mobilizările și că nu vor fi acțiuni izolate.
Din punct de vedere statistic, Grecia alocă resurse limitate sistemului de învățământ comparativ cu restul Europei. În anul 2023, țara a alocat 3,3% din PIB-ul său pentru educație, o cifră care rămâne sub media Uniunii Europene, care este de 4,7%, conform datelor furnizate de Eurostat. Această discrepanță financiară subliniază presiunea pe care o exercită lipsa fondurilor asupra infrastructurii școlare și asupra numărului de cadre didactice disponibile în sistemul public.