Manifestații de amploare au izbucnit în Grecia, în orașele Atena și Salonic, în semn de protest împotriva creșterii costului vieții. Grupurile de protest sunt formate din studenți, elevi, profesori și funcționari publici, care își exprimă nemulțumirea față de situația economică actuală. Această mobilizare a avut loc marți seara, când zeci de studenți au ales să monteze corturi în piața Syntagma, în fața Parlamentului din Atena, precum și pe o stradă pietonală din Salonic.
Aceasta reprezintă a doua mobilizare organizată într-un interval de o săptămână, concentrându-se în special pe problemele legate de costul ridicat al locuințelor pentru studenți. Confederația funcționarilor publici Adedy a solicitat oprirea activității de la ora 11:00 pentru a organiza o manifestație la Atena. Katia Koubousidou, președinta studenților de la filosofie și pedagogie de la Universitatea Aristotel din Salonic, a declarat că situația a devenit insuportabilă din cauza costurilor exorbitante pentru studii și a cerinței pentru o educație publică și gratuită.
Protestatarii au încercat să facă o paralelă directă cu situația din Franța, afișând bannere în Salonic pe care scria că ambele țări se confruntă cu aceleași probleme și același dușman. Guvernul conservator din Grecia încearcă însă să evite orice comparație cu violențele din Franța. Premierul Kyriakos Mitsotakis a susținut că Grecia nu va reveni niciodată la perioada marilor frământări sociale ce au caracterizat criza financiară, perioadă marcată de măsuri de austeritate foarte nepopulare.
Pe lângă problemele economice generale, sectorul educației se confruntă cu un deficit sever de personal și lipsa infrastructurii. Sindicatul profesorilor de liceu Olme a semnalat că în școli lipsesc 15.000 de profesori, iar elevii și profesorii cer o alocare mai mare de fonduri publice. De asemenea, presiunea economică este accentuată de faptul că salariul minim din Grecia, deși a crescut de la criza financiară, nu depășește pragul de 920 de euro net.
Problemele de finanțare în sectorul educațional sunt evidențiate și prin comparația cu restul continentului european. Conform datelor Eurostat, în anul 2023, Grecia a alocat pentru educație doar 3,3% din PIB, o cifră semnificativ mai mică decât media de 4,7% înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Această discrepanță contribuie la presiunea exercitată de studenți și profesori asupra guvernului pentru o reformă a bugetului de stat.
Situația din Grecia reflectă o tensiune socială crescută în anumite zone ale Europei, unde costul vieții și accesul la servicii publice devin puncte critice de conflict. În timp ce unele țări se confruntă cu mișcări de protest intense, alte națiuni europene încearcă să mențină stabilitatea prin politici economice diferite, însă presiunea asupra bugetelor dedicate educației rămâne o temă comună în regiune.