O mișcare de protest fără precedent a afectat mai mult de un sfert din liceele franceze, extinzându-se rapid de la suburbiile Parisului la nivel național. Cei care au declanșat evenimentul au fost elevii din liceul Saint-Exupéry din Créteil, unde profesori au protestat pe 17 septembrie împotriva lipsei de resurse și personal. Această acțiune a dus la blocarea instituției de către elevi și a declanșat un efect de bulgăre de zăpadă care a cuprins peste 400 de licee în doar o săptămână.
Până la sfârșitul celei de-a doua săptămâni de proteste, peste 1000 de instituții din cele 3700 de licee din Franța fuseseră afectate, mișcarea ajungând și în universități. Mobilizarea a fost facilitată în principal de rețelele de socializare precum TikTok, Snapchat, Instagram și WhatsApp, prin care elevii s-au organizat independent. Direcția de informații a Prefecturii de Poliție din Paris a semnalat că pe TikTok au circulat postere pentru blocaje, unele fiind generate chiar cu ajutorul inteligenței artificiale.
Situația a devenit tensionată la sfârșitul lunii septembrie, când protestele au degenerat în violențe, inclusiv incendieri de pubele și distrugeri. Autoritățile au anunțat reținerea a 1.747 de persoane, în timp ce pe 2 octombrie 735 de instituții fuseseră afectate de incidente. Un incident grav a avut loc la Tours, unde un licean și-a pierdut vederea la un ochi în urma impactului unui proiectil non-letal utilizat de poliție, fapt pentru care Inspecția Generală a Poliției Naționale a fost sesizată.
Pe parcursul protestelor, au circulat numeroase informații false pe rețelele sociale, precum afirmațiile de la Toulouse că un licean ar fi fost ucis, deși prefectura a confirmat doar câțiva elevi răniți fără gravitate. O altă dezinformare virală a vizat un bebeluș din Nisa, prezentat greșit ca fiind afectat de gaze lacrimogene, deși acesta suferise un episod de detresă respiratorie într-un autobuz. Aceste dezinformări au fost utilizate pentru a agita spiritele și a amplifica tensiunea dintre manifestanți și forțele de ordine.
Guvernul a acuzat partidul La France Insoumise și apropiații săi din ultra-stânga de a instrumenta politic mișcarea pentru a instiga liceenii. Deși mulți aleși LFI au fost văzuți în apropierea liceelor blocate, liderul Jean-Luc Mélenchon susține că mișcarea este auto-organizată și promovează metode nonviolente. În același timp, au fost raportate prezențe ale unor provocatori mascați și distribuire de pliante de la mișcarea de tineret a Partidului Comunist în diverse licee franceze.
Mobilizările masive ale tinerilor în Franța au antecedente istorice clare, fiind observate în anii '60, în 2006 sau în 2016. Aceste tradiții de protest împotriva reformelor sau pentru condiții de viață betterează faptul că blocarea liceelor este o formă de acțiune recunoscută în cultura politică a țării. Astfel, deși influența unor grupări politice este documentată, mișcarea actuală păstrează trăsături ale unei mobilizări spontane a elevilor.