Mii de persoane au ales să campeze în piața Puerta del Sol, din centrul Madridului, în semn de protest împotriva crizei locative. Manifestația, care a început sâmbătă, s-a prelungit peste noapte și a continuat și duminică, implicând familii întregi, tineri, pensionari și activiști. Aceștia solicită oprirea evacuărilor și adoptarea unor legi mai stricte pentru protecția chiriașilor, după ce evenimentul care a declanșat indignarea a avut loc în cartierul Retiro.
Incidentul central care a alimentat protestele a fost evacuarea femeii Maricarmen pe 23 septembrie, când aceasta a fost scoasă pe targă din locuința sa. Maricarmen locuiește în același apartament încă din 1956, când tatăl ei a închiriat spațiul. După moartea părinților, ea a rămas cu un contract vechi, protejat de plafonări, însă situația s-a schimbat radical în 2018, când clădirea a fost vândută, iar noul proprietar a preluat controlul asupra locuinței.
Fondul Urbagestión, care a preluat ulterior apartamentul, a aplicat majorări masive de costuri, afectând direct capacitatea de plată a bătrânei. Chiria a fost crescută de la 500 de euro la 2.650 de euro, pentru a fi ulterior ajustată la 1.650 de euro, o sumă imposibil de acoperit din pensia ei. Această evoluție a transformat povestea femeii într-un simbol al crizei, generând reacții dure împotriva fondurilor de investiții care sunt acuzate că scot oamenii din case pentru profit.
În timp ce protestatarii au ridicat corturi în piață, susținând că situația locuințelor este insuportabilă, premierul Pedro Sánchez a promis intervenție legislativă. El a anunțat că va prezenta un decret de urgență la ședința de marți a guvernului, afirmând că se lucrează zi și noapte pentru Maricarmen. Totuși, femeia l-a criticat dur pe premier într-un interviu la RTVE, acuzându-l că ignoră numărul uriaș de evacuări care au loc în Spania.
Reprezentanții Uniunii Chiriașilor au declarat că nu vor părăsi piața până când guvernul nu introduce contracte de închiriere pe termen nedeterminat și interzice evacuările fără alternative de locuire. Protestul actual este comparat cu mișcarea „indignaților” din 2011, când mii de oameni au ocupat aceeași piață timp de 28 de zile. Diferența majoră constă în faptul că astăzi oamenii nu mai protestează pentru a putea cumpăra o locuință, ci pentru a-și permite măcar o cameră în chirie.
Criza locuințelor din marile orașe spaniole este accentuată de un deficit estimat de Banca Spaniei la 550.000 de unități locative. Presiunea asupra stocului insuficient de locuințe este alimentată de turism și de creșterea populației urbane, în condiții în care salariile nu țin pasul cu prețurile. În prezent, Spania dispune de sub 2% locuințe publice subvenționate, o cifră care se situează mult sub media europeană de 8%.