Sindicatele studențești din Franța au anunțat vineri că vor menține protestele în desfășurare, chiar dacă au obținut o primă victorie în fața autorităților. Mișcarea, care este susținută tot mai mult de universitățile de elită din Paris, continuă după ce guvernul a făcut o concesie majoră. Ministerul educației a raportat că, în urma acestor acțiuni, 141 de școli au fost închise vineri pe întreg teritoriul țării, afectând sistemul de învățământ.
Guvernul a promis joi seara trimiterea a aproximativ 3.000 de profesori complet calificați, dar care nu au început încă activitatea, pentru a acoperi lipsurile de personal. Ministrul educației, Edouard Geffray, a precizat că această măsură este efectivă imediat și va implica costuri de câteva zeci de milioane de euro. Marius Mesnil, reprezentant al unui sindicat al elevilor de liceu, a declarat că această decizie demonstrează că protestele merită continuate, deși a considerat absurd necesitatea blocării liceelor pentru a obține un plan de ocupare a posturilor.
Situația de pe teren rămâne tensionată, poliția intervenind vineri dimineața pentru a debloca o baricadă la universitatea Assas, facultate de drept din centrul Parisului. În apropiere, școala de inginerie Mines Paris a fost perturbată de blocaje, iar Institutul Catolic a anunțat trecerea la cursuri online din cauza ocupării campusului. Sindicatele studenților și profesorilor au convocat deja o nouă rundă de greve școlare la nivel național, care urmează să aibă loc marți, continuând presiunea asupra executivului.
Criza bugetară a Franței pune guvernul într-o poziție dificilă, fiind nevoit să echilibreze cererile de fonduri pentru educație cu necesitatea de a reduce datoria publică. Aproape 10% din orele de predare din liceele de stat nu au personal, fapt ce îi determină pe mulți părinți înstăriți să apeleze la școlile private. Stephane Boujnah, șeful Euronext, a subliniat că Parisul are nevoie de decizii dificile pentru reducerea datoriei, sugerând că ar putea fi necesare cheltuieli mai mici cu pensiile pentru a finanța educația.
Protestele au afectat și ordinea publică, ministerul de interne raportând că 71.500 de persoane au manifestat joi în Paris și alte orașe. Deși majoritatea acțiunilor au fost pașnice, au apărut incidente de vandalism, atacuri asupra personalului didactic și un incendiu la o școală din Poitiers. Această instabilitate socială se reflectă și în Belgia, unde greve naționale au afectat transportul și școlile, în timp ce la Bruxelles s-au raportat demonstrații ample în contextul planurilor bugetare guvernamentale.
Această perioadă de agitație socială în Europa coincide cu o serie de evenimente de amploare, precum protestele din Bruxelles care au implicat utilizarea gazelor lacrimogene de către poliție și anularea a 140 de zboruri. În Franța, tensiunile sunt alimentate de necesitatea de a gestiona cheltuielile uriașe cu pensiile într-un context de austeritate, ceea ce limitează spațiul de manevră pentru investițiile în educație și alte sectoare publice.