Rețele criminale de origine română utilizează dispozitive de tip „skimmer” pentru a sustrage fonduri din programul de asistență socială din Statele Unite ale Americii. Grupurile de crimă organizată profită de tehnologia învechită a benzii magnetice de pe cardurile de debit emise de guvern, țintă principală a acestor operațiuni. Autoritățile americane au identificat un mod de operare sofisticat, care implică instalarea de dispozitive de copiere a datelor la terminalele de plată din magazinele de proximitate.
Un caz recent implică un cetățean român, Ionuț Ilie, care ar fi montat în secret dispozitive de skimming la un terminal de carduri dintr-un magazin 7-Eleven din Toledo, Ohio. Conform procurorilor, acesta ar fi făcut parte dintr-o bandă cu sediul în California, condusă de un compatriot poreclit „Piranha”. Membrii grupului, inclusiv Valentin Velicu și Dragoș Vasile, sunt acuzați de fabricarea și distribuirea de echipamente de copiere a datelor, utilizând tehnici pentru a trece neobservați de comercianți.
Infractorii exploatează faptul că majoritatea cardurilor EBT, folosite de cetățenii cu venituri mici pentru programul de cupoane alimentare, nu au fost încă dotate cu microcipuri securizate. Dispozitivele de skimming captează numărul contului și codul PIN, date care sunt ulterior folosite pentru tranzacții false sau retrageri de numerar. Această vulnerabilitate este extrem de profitabilă, deoarece beneficiile SNAP au crescut exponențial în perioada pandemiei, atingând valori de miliarde de dolari la nivel național.
Banii sustrasi sunt convertiți în criptomonede și trimiși în România, unde sunt folosiți pentru achiziția de proprietăți imobiliare, jocuri de noroc sau pentru finanțarea liderilor interlopei. Autoritățile din SUA au observat că aceste grupări folosesc o ierarhie flexibilă, bazându-se pe membri de rang inferior pentru sarcini riscante, precum instalarea aparatelor. Veniturile ilicite sunt folosite și pentru a susține un stil de viață luxos, incluzând închirierea de mașini de lux și case cu piscine.
Investigațiile arată că aceste bandele au reușit să depășească în volumul de fraude chiar și alte grupări internaționale. În sudul Californiei, peste 50 de persoane cu legături cu România au fost acuzate de astfel de activități. Infractorii folosesc și boți pentru a ghici numerele de cont ale beneficiarilor, diversificându-și tacticile pentru a evita măsurile de control luate de administrația Trump împotriva fraudei cu ajutoare sociale.
Situația este agravată de faptul că tranziția către carduri cu cip pentru transferul electronic de beneficii este costisitoare și lentă. În Ohio, implementarea noilor carduri ar putea dura trei ani și va costa cel puțin 20 de milioane de dolari. În timp ce tehnologia modernă oferă securitate, dependența de banda magnetică inventată în anii 1960 rămâne o poartă deschisă pentru criminalitatea financiară organizată care operează pe scară largă.