România este inclusă în grupul țărilor care prezintă un nivel scăzut al foametei, conform datelor recente din Indicele Global al Foametei din 2026. Cu un scor de sub 5 puncte, țara noastră se poziționează printre cele 24 de state care ocupă împreună locurile 1–24 în acest clasament. Totuși, raportul subliniază că aceste cifre nu reflectă complet dificultățile financiare ale familiilor în a accesa o alimentație sănătoasă.
La nivel global, situația securității alimentare rămâne critică, înregistrându-se aproximativ 645 de milioane de persoane afectate de foame în anul 2025. Această cifră reprezintă 7,8% din populația totală a planetei, deși proporția a scăzut pentru a treia oară consecutiv. În paralel, alte 266 de milioane de persoane din 47 de țări și teritorii se confruntă cu niveluri ridicate de insecuritate alimentară acută, în timp ce o treime din populația lumii nu își poate permite o dietă sănătoasă.
Indicele Global al Foametei din 2026 indică un scor mondial de 18,1 puncte, o valoare mai mare decât cea de 17,6 puncte înregistrată în 2018. Raportul evidențiază faptul că 44 de țări se confruntă cu niveluri grave sau alarmante ale foametei, iar în 32 de state situația a suferit o înrăutățire. De asemenea, 57 de țări riscă să nu atingă un nivel scăzut al foametei până în anul 2030 dacă tendințele actuale de degradare a securității alimentare continuă.
Pentru România, metodologia de calcul a indicelui utilizează patru indicatori specifici: proporția populației subnutrite, întârzierile de creștere la copiii sub cinci ani, greutatea prea mică în raport cu înălțimea și mortalitatea infantilă. Datele din 2026 arată că subnutriția afectează mai puțin de 2,5% din populația românească. În ceea ce privește copiii sub cinci ani, 7% prezintă întârzieri de creștere, 2,1% au o greutate prea mică pentru înălțimea lor, iar rata mortalității este de 0,7%.
Factorii care alimentează crizele alimentare includ conflictele armate, care distrug culturile agricole, sistemele de irigații și depozitele, precum și fenomenele meteorologice extreme. În state precum Nigeria, Republica Democrată Congo, Sudan și Sudanul de Sud, strămutarea populației și distrugerea mijloacelor de trai agravează dificultățile de aprovizionare. Dependența de importuri expune, de asemenea, statele la perturbările comerțului și la creșterea prețurilor internaționale, limitând capacitatea de producție chiar și după încetarea luptelor.
Securitatea alimentară este un subiect de interes global, fiind influențată direct de stabilitatea geopolitică și de capacitatea de acces la resurse de bază. În acest context, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat încă din 2018 Rezoluția 2417, prin care condamnă utilizarea înfometării civililor ca metodă de război și privarea ilegală a persoanelor de accesul la ajutor umanitar.