Serbia se pregătește de scrutiniul parlamentar de duminică, într-un climat de intensă polarizare politică și tensiuni sociale. În Belgrad, mii de oameni au participat la mitingul final al Listei Studenților, un grup de candidați care susține mișcarea studențească de protest împotriva guvernării actuale de aproape doi ani. Această demonstrație de solidaritate a inclus participanți care au parcurs zile întregi pe jos din toate colțurile țării pentru a ajunge în capitală.
Lista Studenților își propune să schimbe regimul actual prin vot, concentrându-se pe combaterea corupției și cererea de responsabilitate pentru tragedia de la Novi Sad. Acest eveniment tragic, care a provocat moartea a 16 persoane în noiembrie 2024, a devenit un simbol al eșecului instituțional. Candidatul Aleksandar Čupić, profesor de transporturi și inginerie rutieră, a descris atmosfera de la miting ca fiind una de libertate, în timp ce studentul Arsa Stojanović a subliniat încrederea în cetățenii care au participat.
În contrast, Partidul Progresist Sârb (SNS) și-a organizat propriul miting, promovând ideea de stabilitate și continuitate sub conducerea lui Aleksandar Vučić. Partidul de guvernământ a prezentat bătălia electorală ca pe o apărare a suveranității naționale împotriva forțelor externe care ar încerca să distrugă țara. Aleksandar Vučić a susținut că partidul său s-a apărat prin integritate și realizări, în ciuda atacurilor financiare și politice primite de la adversari.
Campania electorală este marcată de un nivel ridicat de violență, organizația CRTA raportând 116 incidente cu violențe fizice sau amenințări verbale. De asemenea, există suspiciuni privind corectitudinea procesului, deoarece aproape trei sferturi din timpul de antenă la televiziunile naționale au fost rezervate puterii. Raportările de la Balkan Investigative Reporting Network (BIRN) și investigațiile jurnalistice au scos la iveală presiuni asupra angajaților din sectorul public și posibile oferiri de sume de bani sau pachete turistice pentru voturi.
Expertul Dušan Spasojević avertizează că sondajele indică o diferență mică între tabere, ceea ce ar putea duce la o criză post-electorală. Dacă Partidul Progresist Sârb va obține o victorie la limită, aceasta va fi probabil contestată, având în vedere acuzațiile privind metodele ilegale de obținere a voturilor. Reacția Uniunii Europene este considerată esențială pentru prevenirea unei escaladări a crizei, în condițiile în care recomandările privind cadrul electoral nu au fost încă implementate.
Serbia deține statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană din anul 2012. Procesul de integrare europeană depinde de respectarea standardelor democratice și a statului de drept, aspecte care rămân sub observație în contextul actual. Comisia Europeană a subliniat că îmbunătățirea cadrului electoral este o condiție esențială pentru viitorul țării în cadrul blocului european.