Premierul spaniol Pedro Sánchez a luat decizia de a convoca alegeri anticipate pentru data de 29 noiembrie, într-o încercare de a obține o majoritate progresistă mult mai largă în Parlament. Această mișcare politică surprinzătoare vine la urma unei înfrângeri legislative majore, în care decretele de urgență propuse de guvern pentru combaterea crizei locuințelor au fost respinse. Decizia a fost determinată de blocajul impus de cei șapte deputați ai partidului separatist catalan conservator Junts, de care depindea sprijinul guvernului.
Criza locuințelor a devenit un subiect central de dispută politică, în special după cazul Maricarmen Abascal, o femeie de 87 de ani a cărei evacuare forțată a declanșat proteste masive. Conform datelor Băncii Centrale a Spaniei, țara se confruntă cu un deficit locativ de aproximativ 750.000 de unități, un număr care ar putea depăși un milion până în anul 2028. Prețurile imobiliare au crescut de trei ori mai rapid decât salariile, iar locuințele sociale reprezintă doar 1,7% din fondul locativ, un nivel extrem de scăzut în Uniunea Europeană.
Pe lângă problema locuințelor, guvernul lui Sánchez este afectat de criza migrației masive către enclava Ceuta și de diverse scandaluri de corupție asociate Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol. La sfârșitul lunii iulie, peste 70.000 de persoane au trecut din Maroc în Ceuta, iar situația rămâne tensionată, cu aproximativ 10.000 de migranți aflați încă în oraș. Această presiune a forțat executivul să propună măsuri mai stricte privind azilul și expulzările, provocând critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului.
Pe arena electorală, Partidul Popular (PP) este considerat favorit, însă partidul de dreapta Vox înregistrează o creștere semnificativă, ajungând la peste 18% în intențiile de vot. Liderul Vox, Santiago Abascal, a impus condiții clare pentru o eventuală colaborare cu PP, solicitând prioritate pentru cetățenii spanioli și o politică de „remigrație”. În acest context, liderul PP, Alberto Núñez Feijóo, trebuie să gestioneze echilibrul dintre atragerea alegătorilor de centru și necesitatea de a lucra cu partidele de dreapta radicală.
Instabilitatea politică a fost accentuată de faptul că Spania funcționează încă pe baza bugetului din 2023, deoarece Sánchez nu a reușit să obțină aprobarea unui nou buget pe întreaga durată a mandatului. De la alegerile din 2023, guvernul a funcționat fără o majoritate proprie, bazându-se pe o coaliție cu Sumar și pe sprijinul partidelor regionale. Totuși, în prima jumătate a anului 2026, guvernul a pierdut aproape un sfert din voturile sale parlamentare, ceea ce a dus la blocajul legislativ actual.
Contextul politică european este influențat de poziția lui Sánchez, care este un critic dur al președintelui american Donald Trump. Premierul spaniol s-a opus cerințelor de majorare a cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB și a criticat politicile de deportare. O eventuală înfrângere a stângii în Spania ar putea însemna pierderea unei voci importante în Consiliul European, în special în ceea ce privește politicile de migrație și poziția față de conflictele internaționale.