Orașul Dubrovnik implementează o strategie complexă pentru a gestiona presiunea exercitată de numărul masiv de turiști care depășește populația locală. Autoritățile croate încearcă să mențină atractivitatea destinației fără a permite sufocarea centrului istoric de succesul său turistic. Primarul Mato Franković a detaliat modul în care datele și controlul fluxurilor sunt esențiale pentru protejarea patrimoniului emblematic al acestui oraș de coastă.
În perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 15 iulie 2026, Dubrovnik a înregistrat aproape 650.000 de vizitatori și două milioane de nopți de cazare. Proveniența turiștilor este diversă, incluzând Regatul Unit, SUA, Franța, Germania, Polonia, Irlanda, Spania, Canada și Australia, alături de turiștii croați. Mato Franković subliniază că managementul nu se rezumă la cifre, ci la distribuția acestor fluxuri pe parcursul zilei și al săptămânii.
Pentru a reduce presiunea pe centrul istoric, orașul utilizează inițiativa RtC, care permite ancorarea simultană a maximum două nave de croazieră. Aceste nave pot transporta un total de cel mult 4.000 de pasageri, având o durată minimă de escală de opt ore. Această regulă încurajează vizitatorii să exploreze regiunea în mod dispersat, deoarece mulți aleg tot mai des excursii în împrejurimi în loc de centrul orașului.
Gestionarea turiștilor de o zi implică un sistem online de rezervare a sloturilor de sosire pentru operatorii de autocare din Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și insulele croate. În ceea ce privește croazierele, Dubrovnik Port Authority estimează că în 2026 va primi peste 661.000 de pasageri distribuiți pe 461 de escale. Această planificare permite autorităților să regleze fluxurile în funcție de cererea zilnică și de evenimentele locale.
Digitalizarea oferă soluții precum Dubrovnik Pass, un instrument care facilitează accesul la muzee și transportul public pentru vizitatorii care stau mai mult. Sistemul permite trimiterea de mesaje digitale despre momentele optime pentru vizitarea atracțiilor precum Orașul Vechi, reducând aglomerările simultane. Pe termen lung, planurile includ și transformarea unor zone turistice neamenajate în locuințe accesibile pentru rezidenți, pentru a contracara scăderea demografică.
Situația demografică din Orașul Vechi reflectă impactul masiv al turismului asupra comunității locale. Populația rezidentă a scăzut drastic de la 5.000 de locuitori în anul 1991 la doar 1.500 de persoane în 2026. Mato Franković urmărește prin politicile sale sustenabile să inverseze această tendință alarmantă și să asigure un echilibru între activitatea economică și viața cotidiană a cetățenilor.